Coalitia pentru Familie cere Parlamentului sa respinga proiectul de lege al parteneriatului civil

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota februarie 27, 2017 15:33

Coalitia pentru Familie cere Parlamentului sa respinga proiectul de lege al parteneriatului civil

Comunicat de presa – Coaliția pentru Familie a transmis, luni, liderilor partidelor parlamentare și liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților o scrisoare prin care solicită respingerea propunerii legislative cu privire la parteneriatele civile, aflată în dezbaterea Camerei Deputaților (decizională).

Printre motivele solicitării se numără suprapunerea juridică și conceptuală între parteneriat și căsătorie, parteneriatele civile urmând să se substituie căsătoriei în formarea unei familii. Astfel, propunerea legislativă are ca scop modificarea radicală, conform unei agende ideologice, a legislației familiei, în contra valorilor culturale și istorice ale societății românești. În scrisoare se mai arată că încurajarea concubinajului prin legiferarea parteneriatului civil este contrară intereselor copiilor, conform unor studii internaționale de amploare.

Redam in continuare scrisoarea integrala, adresata de Coalitia pentru Familie, principalelor partide politice, precum si liderilor acestora din Parlament:

Analizând propunerea legislativă cu privire la ‘parteneriatele civile’, aflată în dezbaterea Camerei Deputaților, Coaliția pentru Familie, structură reprezentativă a societății civile, solicită membrilor Parlamentului să o respingă, din următoarele motive:

1. Definiția parteneriatului civil este cvasi-identică definiției căsătoriei, suprapunerea conceptuală și juridică a celor două fiind aproape totală. Astfel, parteneriatele civile devin o instituție paralelă căsătoriei și se va substitui acesteia în formarea unei familii (În expunerea de motive la propunerea legislativă se face referire la ‘recunoașterea familiilor formate în afara sferei căsătoriei’ — exprimare care ridică inclusiv întrebarea în ce măsură propunerea de lege este conformă cu Constituția, care limitează formarea de noi familii (în lipsa rudeniei sau adopției) la căsătorie!

Unul din argumentele principale ale promotorilor inițiativei este existența a sute de mii de cupluri heterosexuale care ar avea nevoie de această lege pentru a fi protejate. Aceștia omit însă că, din moment ce drepturile partenerilor urmează să fie foarte asemănătoare cu cele ale soților, legea nu va aduce, în fapt, nimic nou pentru cuplurile coabitante bărbat-femeie.

O diferență majoră o identificăm în schimb la capitolul ‘îndatoriri’: spre deosebire de căsătorie, parteneriatul nu dă naștere unei obligații la fidelitate reciprocă (în toate aspectele acesteia) (Art. 309(1) nCC comparativ cu art. 1(2) al proiectului legii parteneriatului civil)

instituind un laxism moral cu totul nespecific dreptului românesc.

Apreciem că, în fața posibilității de a intra într-o relație care le va conferi aceleași avantaje dar îi va obliga la mai puțin, tinerii vor fi demotivați să se mai căsătorească. Amânarea căsătoriei, care și așa se face la o vârstă tot mai ridicată (Vârsta primei căsătorii la femei și respectiv bărbați a crescut de la de la 22,1 și 25,3 ani în 1990, la 27,0 și 30,0 ani în 2013 — INS) are impact asupra deciziei de a procrea. Nu înțelegem cum poate fi această schimbare una de dorit într-o societate aflată în cea mai gravă criză demografică din istoria sa, cu nivelul nașterilor regresând până la cel al anilor 1880 și cu o îmbătrânire galopantă a populației, aflată în al 28-lea an de scădere (Recorduri demografice istorice în 2016: Cel mai mic număr de născuți-vii de după 1876 și cel mai mare spor negativ din istorie, Curs de guvernare, 13.02.2017, http://cursdeguvernare.ro/recordurile-demografice-ale-anului-2016-cel-mai-mic-numar-de-nascuti-vii-de-dupa-1876-si-cel-mai-mare-spor-negativ-din-istorie.html) consecutivă după 1990.

2. Principala victimă a recunoașterii și încurajării concubinajului, prin legiferarea ‘parteneriatului civil’, va fi copilul.

Fiind un simplu contract care omite valori esențiale, parteneriatul civil nu conferă stabilitatea caracteristică unei căsătorii, deci nu va putea oferi mediul optim pentru creșterea, dezvoltarea și educarea corespunzătoare a copiilor.

În 2015, Wendy Manning, sociolog la Bowling Green State University (SUA), a publicat rezultatele unui studiu5 vast privind concubinajul și efectele sale asupra copiilor. Concluzia principală a studiului este că primele victime ale concubinajului, aflat în creștere în ultimele decenii, sunt copiii. Din datele furnizate de Manning precizăm:

* persoanele care trăiesc în concubinaj sunt mult mai sărace ca persoanele integrate în familii, venitul mediu în cuplurile coabitante fiind la jumătate față de venitul familiilor întemeiate pe căsătorie;

* 32,5% dintre căminele unde partenerii trăiesc în concubinaj sunt sub pragul de sărăcie, față de doar 10-11% în cazul familiilor întemeiate pe căsătorie;

* partenerii care trăiesc în concubinaj tind să fie mult mai puțin educați ca soții;

* concubinajul e mult mai instabil ca mariajul; în medie, rezistă doar 18 luni;

* doar unul din trei copii care se nasc în urma concubinajului trăiesc cu ambii părinți până la vârsta de 12 ani, față de 75% dintre copiii ai căror părinți sunt căsătoriți;

* copiii care locuiesc cu adulți care coabitează ‘au’ cel puțin trei perechi de ‘părinți’ diferiți până la majorat;

* copiii crescuți de adulți aflați în concubinaj sunt mai puțin sănătoși, au performanțe școlare mai slabe și sunt mai înclinați spre delicvență decât copiii crescuți în familii întemeiate pe căsătorie.

De asemenea, sociologul american Bradley Wilcox a publicat, foarte recent, un studiu constatând aceleași aspecte: concubinajul este potrivnic intereselor copiilor.

De altfel, propunerea legislativă privind parteneriatul civil nu face în nici un fel de referire la situația copiilor rezultați din aceste uniuni, aceștia rămânând copii din afara căsătoriei, fără deci a beneficia de prezumția de paternitate.

3. Scopul real al parteneriatului civil este să confere statut legal de familie cuplurilor de același sex. Oricine observă, cu bună credință, evoluția în timp a acestei instituții artificiale și paralele căsătoriei denumită ‘parteneriat civil’ ajunge la această concluzie.

Aducerea în prim-plan a ‘sutelor de mii de cupluri heterosexuale coabitante’ care ‘necesită protecție’ este doar o manipulare destinată să comute centrul real al dezbaterii.

Chiar unul dintre parlamentarii care a votat favorabil proiectul în Comisia de Drepturile Omului a afirmat că în opinia sa parteneriatele civile ar fi necesare pentru a ‘respecta dreptul la viața de familie al tuturor cetățenilor țării, indiferent de sex sau orientare sexuală’.

Ceea ce se omite din acest raționament este că relațiile într-un cuplu unisex nu pot constitui ‘viață de familie’, cele două tipuri de cupluri fiind structural diferite, ca atare neputând pretinde un tratament egal din partea legii. Sociologic, familia este consacrată ca un grup de persoane care relaționează în baza unor legături de sânge, căsătorie sau adopție. Cuplurile unisex nu se includ în niciuna dintre aceste categorii.

În schimb, acordarea statutului de familie unui astfel de cuplu ar atrage primirea tuturor celorlalte drepturi ale unei familii nucleare, chiar dacă ele nu sunt solicitate expres de actualul proiect, printre care și adopția sau accesul la ‘fabricarea’ de copii prin reproducere asistată cu terț donator/mamă surogat. Cu alte cuvinte, miza parteneriatului civil este ca viitoarele generații să crească într-o țară în care cuplurile unisex să fie recunoscute și protejate de lege la paritate cu familia nucleară.

Este, evident, o schimbare majoră, radicală, a unei legislații care de-abia a fost confirmată prin Noul Cod Civil!

Cu respect reamintim membrilor Legislativului României că legea nu apare din neant și nici nu poate fi ruptă de realitățile sociale, ci este legată de acel ansamblu de norme etice obiective, bazate pe înclinațiile firești ale naturii umane și pe caracterul rațional și personalist al acesteia, pe care societatea le împărtășește în majoritate (Nu din legi trebuie dedus Dreptul, ci legile trebuie extrase din ceea ce este Drept: non ex regula jus sumatur, sed ex jure quod est, regula fiat)

Doar sistemele totalitare au pretins că pot fabrica legi din nimic, impunând schimbări cu forța unei societăți căreia acestea îi erau străine.

De aceea, nu este posibil ca membrii Parlamentului să facă abstracție de opinia majoritară cu privire la familie, mai ales în împrejurările actuale în care, în urma susținerii a 3 milioane de cetățeni, așteptăm o revizuire a Constituției și un referendum, exact în scopul protejării definiției corecte a familiei.

CONCLUZIE Parteneriatul civil va avea ca efect major diminuarea importanței căsătoriei și a familiei nucleare și schimbarea radicală a structurii și rolului determinant pe care familia încă îl joacă în România. Este o formă extrem de agresivă de ‘revoluție culturală’ conform unei agende ideologice destinată să provoace mutații sociale profunde. Nu poate fi în interesul statului sau al societății în ansamblu adoptarea unei astfel de legi.

De aceea, solicităm Parlamentului României respingerea propunerii legislative privind parteneriatele civile și totodată trecerea cu urgență la adoptarea unui program coerent și consistent de încurajare a formării de noi familii prin căsătorie și de redresare demografică prin sporirea natalității. În fața schimbărilor demografice pe care chiar specialiștii Academiei Române le consideră ‘dramatice’, responsabilitatea ce le revine nu mai poate fi în niciun fel eludată.

În acest sens, reamintim că cele ’50 de măsuri în sprijinul familiei’ constituie o primă și modestă contribuție a Coaliției pentru Familie la vindecarea gravelor boli de care suferă societatea românească, acum, la un secol de la Marea Unire.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.