Laura Codruta Kovesi, confirmata de Consiliul UE in functia de procuror sef al Parchetului European. Ce atributii va avea in urmatorii 7 ani

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota octombrie 15, 2019 13:22

Laura Codruta Kovesi, confirmata de Consiliul UE in functia de procuror sef al Parchetului European. Ce atributii va avea in urmatorii 7 ani

Laura Codruta Kovesi a fost confirmata, luni, de Consiliul Uniunii Europene (UE) in functia de procuror-sef al Parchetului European. Mai ramane pronuntarea Parlamentului European, forul legislativ al UE care a sustinut-o si in etapele anterioare pe fosta sefa a DNA. Odata incheiata procedura, Kovesi va merge la Luxembourg, acolo unde va functiona noua structura infiintata de UE pentru combaterea fraudei cu fonduri europene. 

Laura Codruta Kovesi a fost aleasa, joi, si in Consiliul Uniunii Europene pentru a deveni procuror-sef european. Din momentul in care va fi numita in functie, fosta sefa a DNA se va ocupa de combaterea fraudei cu bani europeni.

In urmatorii 7 ani, perioada in care va ocupa functia de procuror sef al Parchetului European, Kovesi va investiga si urmari penal infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE cum ar fi: frauda, coruptia, spalarea de bani sau frauda transfrontaliera in materie de TVA.

Parchetul European va face investigatii transfrontaliere in cazuri de frauda in care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau in cazuri de frauda in materie de TVA la nivel transfrontalier care implica daune de peste 10 milioane de euro.

Parchetul European este un proiect comun al 22 state membre ale Uniunii Europene, format pentru ca ele sa colaboreze mai strans pentru a combate mai bine frauda impotriva UE. 

Rapoartele Uniunii Europene releva faptul ca statele membre pierd cel putin 50 de miliarde de euro in venituri din TVA, in fiecare an, din cauza fraudei transnationale. Statele membre au raportat ca aproximativ 638 de milioane de euro din fondurile structurale au fost utilizate abuziv.

Parchetul European ar trebui sa isi preia atributiile pana la finalul anului 2020. 

Kovesi va trebui sa organizeze parchetul, EPPO, la care au aderat 22 de state ale UE. De asemenea, trebuie sa audieze propunerile fiecareia dintre cele 22 de state pentru functia de procuror, membru al Colegiului EPPO.

In scrisoarea in care le raspundea, in primavara, membrilor PE, referitor la ce va face ca procuror-sef EPPO, Kovesi spunea ca „ este preocupata de imaginea viitoarei institutii de parchet european, dupa cum arata ea in randurile adresate europarlamentarilor din Comisia LIBE, in care raspunde la trei intrebari generice despre planurile sale la sefia EPPO.

„EPPO trebuie sa se bucure de o inalta incredere publica”, scria Laura Codruta Kovesi, care a fost pusa sub urmarire penala in Romania chiar in timpul procedurii de selectie a sefului Parchetului European.

„Oamenii asteapta rezultate palpabile si rapide, in timp ce toate punerile sub acuzare vor trebui validate de judecatori, intr-un proces care poate dura cativa ani. Dincolo de obligatiile institutionale de raportare, stabilite in regulamentul EPPO, gestionarea comunicarii cu publicul si explicarea activitatii noastre va trebui facuta cu cea mai mare grija si tinand cont de adevarata anvergura pan-europeana a EPPO. Pentru a castiga credibilitate si a mentine increderea, este esential ca EPPO sa actioneze mereu cu deplin respect pentru restrictiile procedurale si pentru drepturile fundamentale ale persoanelor anchetate. Aceasta va fi, de asemenea, cheia pentru a obtine condamnari in instantele nationale”, scrie Laura Codruta Kovesi in scrisoarea sa catre Comisia europarlamentara LIBE.

Laura Codruta Kovesi isi exprima ingrijoarea, in scrisoarea respectiva, cu privire la modul de lucru cu procurorii europeni delegati la EPPO de catre fiecare stat membru, in sensul ca acestia vor trebui sa isi imparta munca intre tara din care provin si EPPO.

„Pentru a fi eficient, EPPO va avea nevoie de un numar adecvat de procurori europeni delegati (EDP), inalt calificati, in fiecare stat membru participant (n.r. – doar 22 de membre UE participa la EPPO). Desi selectia si numirea lor va avea loc abia anul viitor, consider asta o prioritate strategica. Procurorii delegati vor fi ancorati in sistemele nationale si vor face munca de teren, iar nivelul central ( Luxembourg -n.r.) trebuie sa ii sprijine, sa ii ghideze si sa creeze sinergii. Conform regulamentului EPPO, procurorii delegati raman membri activi ai parchetelor nationale din statele membre si pot exercita functii ca procurori nationali. Nu vad un conflict inerent ridicandu-se din acest statut dual, dar ma astept ca numarul si complexitatea anchetelor facute de EPPO sa lase putin timp procurorilor delegati pentru a intreprinde asemenea activitati si la nivel national. Regulile interne de procedura, care vor fi propuse de Procurorul-Sef European si validate de colegiul procurorilor europeni, vor trebui sa contina prevederi specifice pentru aceste situatii, pentru a evita probleme precum instructiuni care se bat cap in cap”, arata Kovesi.

Parchetul European, institutie nou infiintata, care va urmari fraudele cu fonduri europene, va avea procurori delegati de catre fiecare stat membru, coordonati de la Luxembourg (sediul central) de procurorul-sef si adjunctii sai. La finalul investigatiilor, cei acuzati de fraude vor fi judecati de sistemele judiciare nationale.

De altfel, Kovesi subliniaza in scrisoarea sa in care isi prezinta planul de management al EPPO, ca este nevoie de o comunicare foarte eficienta intre autoritatile nationale si cele de la EPPO. In conditiile politice actuale, in care Guvernul Romaniei nu o sustine pe Kovesi pentru acest post, este greu de intrezarit o asemenea realitate.

„Efectuarea de investigatii in mai multe state, intr-o maniera coordonata, va necesita canale de comunicare eficiente, pentru a asigura schimbul rapid de informatii, precum si increderea reciproca – atat intre procurorii europeni delegati (pentru a depasi dificultatile reiesite din diferitele sisteme legale), cat si intre EPPO si toate autoritatile nationale relevante. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul ca EPPO este la curent cu toate cazurile din competenta sa”, arata fosta sefa a DNA, in scrisoare.

Kovesi mai vorbeste si despre infiintarea unui „sistem de management al cazurilor”care sa permita procurorilor europeni decizii in timp real. Un astfel de sistem ar fi o premiera, spune Kovesi, care considera ca punerea in practica a acestui sistem este „cea mai presanta problema care trebuie abordata si rezolvata, daca vrem ca EPPO sa poata functiona pana in noiembrie 2020”.

 

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.