Raportul prezentat recent de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială trece în revistă riscurile care apar în economia globală. Mai devreme sau mai târziu, vulnerabilitățile economiei mondiale vor atinge și România, subliniaza RFI pe pagina online. Documentele au fost prezentate, la sfârșitul săptămânii trecute, de FMI și BM la tradiționala întâlnire de primăvară.
Un pic suprinzător, tonul documentelor FMI și ale Băncii Mondiale este mai pesimist decât ne-am putea aștepta în actuala conjunctură, în care toate economiile importante se află în expansiune. În sensul că dincolo de creșterea economică, “Raportul asupra stabilității financiare în lume” publicat de FMI trece în revistă și riscurile care planează asupra economiei mondiale.
Raportul pleacă de la realitatea că, în ultimii ani, creșterea economică a accelerat și s-a sincronizat în tot mai multe state. Dar, în același timp, se constată că în ultimele șase luni riscurile s-au accentuat. Astfel, s-au acumulat vulnerabilități financiare, după mai mulți ani în care dobânzile au fost la un nivel extrem de mic, iar volatilitatea piețelor financiare a fost redusă. Riscurile apărute pot schimba evoluția economiei și ar putea compromite creșterea economică la nivel global.
Concret, turbulențele de pe piețele de capital, de la începutul lunii februarie, sau măsurile protecționiste impuse și amânate de președintele Trump sunt două surse de incertitudine. Dar sunt și alte riscuri care apasă asupra creșterii economice.
În economiile dezvoltate pe lângă creșterea economică a reapărut inflația. Un motiv suficient pentru ca băncile centrale să aibă o dilemă: să mențină dobânzile la un nivel care să încurajeze în continuare relansarea economiei sau să țină cont și de exigențele pe termen mediu care cer o creștere a dobânzilor?
În Statele Unite, spre exemplu, reducerile de taxe și impozite operate de administrația Trump au făcut ca inflația să crească peste nivelul așteptat. De aceea, este previzibil că băncile centrale își vor normaliza progresiv politicile monetare, ceea ce tradus, înseamnă să crească dobânzile. Situația vă sună cunoscut cu cea din România, nu-i așa?
Pe de altă parte, scăderile drastice de pe Burse le-au adus aminte investitorilor pe aceste piețe că prețul activelor mai și scade, nu doar crește. Ceea ce îi face să fie mai circumspecți, cu atât mai mult cu cât o bună parte dintre ei așteaptă creșterea dobânzilor ca pe o oportunitate de afaceri.
Un număr mare de state emergente au profitat de perioada de creștere economică pentru a-și îmbunătăți indicatorii economici fundamentali. România, din păcate, nu a reușit acest lucru. În acest moment, condițiile în schimbare din economia mondială pun presiune asupra economiilor emergente. În sensul că acestea se pot confrunta cu o aversiune la risc și cu o inversare a fluxului de capital, în sensul plecării banilor din țară.
Noua tehnologie, cu precădere utilizarea cripto-monedelor, este un nou risc. Monedele virtuale sunt adeseori asociate cu activitățile ilicite, cu fraudele sau cu lipsa de securitate. Deocamdată, folosirea cripto-monedelor nu este o amenințare la adresa stabilității financiare, dar experții pledează pentru reglementarea acestei piețe.
Creșterea ritmului de creditare pentru companii și persoane fizice induce, o dată cu schimbarea condițiilor economice, noi riscuri pentru cei care sunt îndatorați.
În fine, un studiu al FMI realizat asupra a 44 de orașe mari din lume arată că în ultimii ani a avut loc o creștere sincronă a prețurilor pe piața imobiliară. Îngrijorarea vine din faptul că tendința de creștere se poate schimba simultan, ceea ce ar duce la condiții pentru declanșarea unei adevărate crize a pieței imobiliare.
Acestea sunt riscurile globale cuprinse în raportul Fondului Monetar Internațional. La final, să remarcăm doar că o bună parte din vulnerabilitățile economiei mondiale vin ca o mănușă și pentru economia românească.
Sursa: RFI
