Statele Unite ale Americii si-au declarat in data de 4 iulie 1776 independenta fata de imperiul britanic. Viata, Libertatea si cautarea Fericirii sunt cele trei drepturi inalienabile ale cetatenilor americani, inscrise in Declaratia de Independenta, actul de nastere al natiunii americane. Peste 350 de milioane de americani sarbatoresc pe 4 iulie Ziua Nationala a SUA, cu mare fast prin parade, focuri de artificii, concursuri, pe tot cuprinsul celor 50 de state, dar si in toate ambasadele si comunitatile de americani din intreaga lume.
Ambasada SUA in Romania organizeaza astazi o receptie la care participa numerosi oameni politici, de cultura si de afaceri, inclusiv presedintele tarii, Klaus Iohannis.
«Noi consideram aceste adevaruri evidente, ca toti oamenii sunt egali, ca ei sunt inzestrati de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, ca printre acestea sunt Viata, Libertatea si cautarea Fericirii. Ca, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorand puterile lor doar din consimtamantul celor guvernati, Ca atunci cand orice Forma de Guvernare devine distructiva acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, si sa instituie noua Guvernare, stabilindu-i fundatia pe astfel de principii si organizandu-i puterile in asemenea forma, incat sa le para lor cel mai probabil sa produca Siguranta si Fericire» se afirma in Declaratia de independenta a Statelor Unite ale Americii, documentul semnat la Philadelphia, in Pennsylvania, si ratificat de Congresul Continental in 4 iulie 1776, prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii.
Actul de nastere a natiunii americane
Declaratia de Independenta a servit insa si unui alt scop: ideile sale au inspirat un sprijin de masa in favoarea cauzei americane, insufland oamenilor sentimentul propriei valori si determinandu-i sa lupte pentru libertate personala, autoguvernare si un loc demn in societate. Reprezinta si astazi cel mai indragit simbol al libertatii pentru populatia americana.
Idealurile de libertate individuala cuprinse in Declaratie fusesera deja exprimate de-a lungul timpului de mari ganditori, de la Aristotel si John Lock la Sfantul Thomas D’Aquino.
Thomas Jefferson, autorul proiectului Declaratiei, a rezumat insa aceasta filosofie si a expus-o drept o lista de plangeri la adresa Regatului Marii Britanii, aflat la acea vreme sub conducerea regelui George al II-lea, pentru a justifica astfel ruperea legaturilor intre colonii si patria-mama. Prima cauza de nemultumire erau taxele prea mari platite regatului britanic, numite “taxe fara reprezentare”, pentru ca membrii coloniilor nu aveau drept de reprezentare in Parlamentul britanic.
Pentru a controla o eventuala rebeliune, datorata nemultumirii coloniilor, regele George al II-lea a trimis trupe pentru a controla o eventuala rebeliune, iar in 1774 cele 13 colonii si-au trimis delegatii la primul Congres Continental cu un mesaj cit se poate de clar Oamenii erau nemultumiti, dar nu erau inca pregatiti sa declare razboi.
In aprilie 1775 colonistii s-au mobilizat, pe masura ce trupele regelui inaintau, iar batalia de la Concorde a marcat inceputul neoficial al Razboiului de Independenta. in primavara anului 1776, cand s-a reunit al doilea Congres Continental, colonistii nu au declarat formal razboi Marii Britanii, desi regele George refuzase sa raspunda plangerilor formulate la primul congres.
Pe 7 iunie 1776 s-a auzit cea mai clara chemare la independenta, cand Richard Henry Lee a citit o rezolutie in cadrul Congresului Continental desfasurat in Pennsylvania State House, devenita mai tarziu Independence Hall:
(w380) Congresul„Aceste Colonii Unite sunt, si trebuie sa fie, state libere si independente, ele sunt absolvite de orice pretentii ale Coroanei britanice, iar toate legaturile politice intre colonii si Marea Britanie sont, si trebuie sa fie, complet anulate” , rezolutia Lee fiind o expresie a ceea ce deja incepuse sa se intample in toate coloniile.
Inainte de intreruperea, pentru trei saptamini, a Congresului Continental, a fost creat Comitetul celor Cinci, format din Thomas Jefferson, John Adams, Roger Sherman, Benjamin Franklin si Robert R. Livingston, insarcinat cu realizarea unui proiect de declaratie care sa prezinte lumii procesul de independenta a coloniilor.
Prima varianta a declaratiei a fost prezentata Congresului la 28 iunie. Pe 2 iulie, Rezolutia Lee a fost votata de 12 din cele 13 colonii, statul New York abtinindu-se de la vot. Dupa amendamente si discutii, in dupa-amiaza zilei de 4 iulie, Declaratia de Independenta a fost adoptata oficial. Din cele 13 colonii, noua au votat pentru, doua au votat impotriva (Pennsylvania si Carolina de Sud), iar doua s-au abtinut (Delaware si New York).
Dupa nenumarate peregrinari, originalul Declaratiei de Independenta este expus astazi, alaturi de Constitutie si de „Bill of Rights”, in Cladirea Arhivelor Nationale din Washington D.C., documentul fiind pastrat in cele mai bune conditii, dupa ce in secolul XIX fusese grav deteriorat din cauza proastei conservari tehnice. in anul 1987, Arhivele Nationale au instalat un sistem computerizat in valoare de trei milioane de dolari pentru monitorizarea conditiilor de pastrare a celor trei documente.
Simboluri americane
Se spune ca benzile si stelele isi au originea intr-o rezolutie a Comitetului de Marina din cadrul celui de-al doilea Congres Continental de la Philadelphia, adoptata la 14 iunie 1777.
Textul prevedea ca Drapelul Statelor Unite sa fie compus din 13 benzi, 7 in rosu si 6 in alb, care semnificau cele foste 13 colonii ale Marii Britanii care s-au rasculat impotriva sa, iar Uniunea era reprezentata de 13 stele, pe fond albastru, simbolul unei noi constelatii, rezolutia privitoare la Drapelul SUA fiind publicata la 2 septembrie 1777.
Astazi, pe drapelul american, pe langa cele 13 benzi orizontale rosii si albe, sunt figurate, intr-un dreptunghi albastru inchis, 50 de pentagoane stelate care semnifica cele 50 de state americane. Datorita simbolismului sau, zona albastra cu cele 50 de stele este Union Jack, in timp ce drapelul e adesea numit „the Stars and Stripes” sau „Old Glory”.
Melodia si versurile inmului national al SUA, The Star-Spangled Banner, ii apartin lui Francis Scott Key, un avocat originar din Georgetown, imnul fiind compus la cererea presedintelui Woodrow Wilson, intonat prima data de o fanfara militara in 1916 si declarat imn national al SUA printr-un act al Congresului american datand din 3 martie 1931.
Statuia Libertatii luminand lumea a fost oferita americanilor de poporul francez, la 4 iulie 1884.
Cu o inaltime de 45,3 metri si o greutate de 225 de tone, statuia a fost lucrata in Franta de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi (1834-1904), cu ajutorul tehnic al lui Alexandre Gustave Eiffel, apoi transportata pe mare, in 350 de fragmente.
A fost asamblata in patru luni, in Portul New York, si montata pe un piedestal, impreuna cu care masoara 93 de metri, de la sol pana la varful tortei. Pe piedestalul statuii a fost inscriptionata o poezie, compusa special de Emma Lazarus.
Pe coroana se afla 25 de ferestre, simboluri ale mineralelor naturale ale pamantului, si sapte raze care semnifica cele sapte mari si continente ale lumii.
Torta simbolizeaza cunoasterea, iar lantul prabusit la picioarele monumentului inseamna eliberarea din sclavie. Pe tablita din mainile statuii scrie, cu cifre romane, 14 iulie 1776, ziua adoptarii Declaratiei de Independenta.
Miss Liberty, devenita simbolul national al SUA, a fost inaugurata la 28 octombrie 1886, iar presedintele de atunci, Grover Cleveland, a acceptat statuia in numele poporului american rostind cuvintele: ”Nu vom uita niciodata ca libertatea si-a facut casa aici si nu vom neglija altarul sau”. in 1924, masiva constructie a fost decretata monument national.
HotWeek.ro este un site exclusivist, care militeaza pentru promovarea valorilor. Daca te-ai saturat de zvonuri si de „stiri bomba”, te asteptam sa revii pe hotweek.ro! Ne poti urmari si pe Facebook, Twitter sau Google Plus.
