Sambata, 12 octombrie 2019, a inceput oficial campania electorala. Alegatorii sunt asteptati in sectiile de votare in 10 si 24 noiembrie, pentru a-l alege pe cel care va conduce Romania in urmatorii cinci ani. Campania electorala pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale se desfasoara in intervalul 12 octombrie – 9 noiembrie.
Cine sunt candidatii
In cursa pentru Palatul Cotroceni au intrat 14 candidati: profesori, juristi, oameni de afaceri, actori si medici veterinari.
Primul este chiar presedintele Klaus Iohannis, care isi doreste un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este sustinut de PNL. Pe pozitia a doua a buletinului de vot gasim un fost ambasador in Danemarca si Islanda. Theodor Paleologu, 46 de ani, a renuntat la diplomatie pentru a intra in politica in 2008.
Dan Barna, propus de alianta USR – PLUS pentru functia de presedinte, este pe pozitia a treia a buletinului de vot. Deputat si presedinte al Uniunii Salvati Romania, s-a nascut in urma cu 44 de ani la Sibiu si este jurist de profesie.
Urmatorul candidat, pe pozitia a patra a buletinului de vot este liderul UDMR, Kelemen Hunor. Are 51 de ani si este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii in doua randuri.
Viorica Dancila este candidatul PSD la functia de presedinte al Romaniei. A ajuns la conducerea Guvernul Romaniei in ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, dupa ce fostul lider, Liviu Dragnea, a fost inchis.
Un alt fost europarlamentar, Catalin Ivan este candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Nationala (ADN). Catalin Ivan, 40 de ani, este economist, iar cele doua mandate din Parlamentul European le-a obtinut pe listele PSD.
Urmeaza pe buletinele de vot un fost deputat PSD, Ninel Peia, care candideaza din partea partidului Neamul Romanesc.
Cel mai tanar dintre candidati, Sebastian-Constantin Popescu, este reprezentantul partidului Noua Romanie.
Pe pozitia a noua il gasim pe John Ion Banu, fondatorul partidului Natiunea Romana.
Fostul actor Mircea Diaconu, sustinut de ALDE si Pro Romania completeaza lista candidatilor. Are 69 de ani si a intrat in politica in 2008, cand a fost ales senator pe listele PNL.
Un alt actor si director de circ, Bogdan Stanoevici, este candidatul independent aflat pe pozitia a 11-a a buletinului de vot. A fost ministru pentru romanii de pretutindeni in guvernul Ponta.
Ramona Ioana Bruynseels, 39 de ani, este candidata Partidul Puterii Umaniste din Romania. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri in aparatul premierului Viorica Dancila.
Urmeaza cel mai bogat dintre candidati, cel putin potrivit declaratiilor de avere. Viorel Catarama, 64 de ani, candideaza sustinut de Partidul Dreapta Liberala, formatiune pe care a infiintat-o dupa plecarea din Partidul National Liberal. Este om de afaceri si a fost senator PNL.
Lista este incheiata de Alexandru Cumpanasu, unchiul Alexandrei Macesanu, care a decis sa candideze independent la Presedintie dupa tragedia de la Caracal in care nepoata sa a fost ucisa. Este presedintele Asociatiei pentru Implementarea Democratiei si presedinte al Coalitiei Nationale pentru Modernizarea Romaniei.
Procesul electoral si perioada electorala
Procesul electoral reprezinta totalitatea actiunilor si evenimentelor intreprinse de candidati, autoritatile centrale sau locale etc., in perioada electorala, adica inaintea campaniei electorale, in timpul campaniei electorale, in ziua votului, pana la publicarea in Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor. Perioada electorala aferenta alegerilor prezidentiale din 2019 a inceput la 28 august si se va incheia la 15 noiembrie, daca are loc un singur tur. In cazul organizarii unui al doilea tur de scrutin, perioada electorala se va incheia dupa data de 28 noiembrie, potrivit Hotararii de Guvern privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2019, din 27 august 2019.
Perioada electorala este acea perioada de timp cuprinsa intre ziua aducerii la cunostinta publicului a datei alegerilor si data publicarii rezultatelor finale in Monitorul Oficial.
Campania electorala pentru primul tur de scrutin (12 octombrie-9 noiembrie)
Campania electorala aferenta primului tur de scrutin incepe la 12 octombrie si se incheie la 9 noiembrie, ora 7.00.
Primarii, cu sprijinul prefectilor, trebuie sa faca publice, pana la 12 octombrie, numarul circumscriptiilor electorale, precum si delimitarea si numerotarea sectiilor de votare.
1 noiembrie este data pana la care prefectii si Ministerul Afacerilor Externe confectioneaza stampilele birourilor electorale pentru sectiile de votare din tara si din strainatate.
Pana la cel tarziu 8 noiembrie, primarii au obligatia de a intocmi si tipari listele electorale permanente, in doua exemplare.
Zilele votarii (8, 9, 10 noiembrie – primul tur)
Zilele votarii pentru prezidentiale sunt, pentru alegatorii care voteaza pe teritoriul tarii, 10 noiembrie (primul tur de scrutin) si 24 noiembrie (al doilea tur).
Alegatorii din afara tarii, au posibilitatea, in premiera dupa 1989, sa voteze pe parcursul a trei zile consecutive. Sectiile de votare din strainatate vor fi deschise, dupa cum urmeaza: vineri, 8 noiembrie, intre orele 12.00-21.00; sambata, 9 noiembrie 2019, intre orele 7.00-21.00; duminica, 10 noiembrie 2019, intre orele 7.00-21.00, cu posibilitatea prelungirii in fiecare zi pana cel mai tarziu la ora 23.59, in cazul in care in sediul sectiei sau in afara acesteia se mai afla alegatori care asteapta sa voteze, informeaza site-ul AEP.
In privinta alegatorilor care au optat pentru votul prin corespondenta, acestia trebuie sa expedieze plicul cu votul exprimat, astfel incat acesta sa ajunga la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenta din tara sau din afara tarii, pana la cel tarziu 7 noiembrie 2019. Daca plicul nu ajunge la timp pentru a fi validat, alegatorul va fi notificat sa se indrepte spre cea mai apropiata sectie de votare.
In ziua votarii, inainte de inceperea votului, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, in prezenta celorlalti membri, verifica urnele, listele electorale, buletinele de vot si stampilele. De asemenea, acestia aplica stampilele de control pe ultima pagina a fiecarui buletin de vot apoi inchid si sigileaza urnele.
Alegatorii care voteaza pe teritoriul tarii si care la ora 21.00 (cand se incheie votarea) se afla la sediul sectiei de votare sau se afla la rand in afara sectiei de vot, pot sa isi exercite dreptul de vot pana la cel mult ora 23.59.
Tot in ziua votarii, la 10 noiembrie, dupa ora 21.00, Biroul electoral pentru votul prin corespondenta desigileaza urnele si plicurile interioare si incepe numaratoarea voturilor.
Dupa zilele votarii
In perioada de dupa ziua votului de la primul tur de scrutin, are loc numaratoarea voturilor de catre birourile electorale si transmiterea lor catre BEC (11-13 noiembrie).
Pana la 12 noiembrie, candidatii care au participat la alegeri, precum si partidele sau aliantele pot depune la Curtea Constitutionala cereri pentru anularea alegerilor pe motive de frauda electorala.
Pana la cel tarziu 14 noiembrie, BEC trebuie sa inainteze Curtii Constitutionale procesele-verbale cu rezultatele centralizate, pentru a fi validate si publicate in Monitorul Oficial.
22, 23 si 24 noiembrie – al doilea tur de scrutin
In cazul in care niciun candidat nu intruneste, in primul tur de scrutin, o majoritate absoluta (majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale), Curtea Constitutionala trebuie sa aduca la cunostinta publica, pana la 15 noiembrie 2019, numele celor doi candidati care vor participa la al doilea tur de scrutin.
Campania electorala pentru cel de-al doilea tur de scrutin incepe pe 15 noiembrie, iar ziua votarii pentru cetatenii care voteaza in tara, este 24 noiembrie. La fel ca in primul tur, cetatenii romani care voteaza in afara tarii, pot vota pe parcursul a trei zile: 22, 23 si 24 noiembrie, in aceleasi intervale orare.
Pana la 26 noiembrie, partidele si candidatii pot adresa Curtii Constitutionale cereri privind anularea alegerilor pe motive de frauda electorala, iar pana la 28 noiembrie, BEC trimite Curtii rezultatele centralizate ale votului.
Dupa primirea rezultatelor de la BEC, Curtea valideaza alegerile si rezultatele se publica in Monitorul Oficial.
