GRECIA – Alexis Tsipras distruge şi ultima fărâmă de încredere. Creditorii nu găsesc surse pentru finanţarea tranzitorie. Aşadar, aplicarea deciziilor luate acum câteva zile rămâne incertă. Un „grexit” este posibil, crede Bernd Riegert intr-un comentariu publicat pe site-ul Deutsche Welle intitulat sugestiv „N-o sa iasă nimic!”.
Speranţa care începuse să licărească după negocieri maraton în cadrul Eurogrupului începe să se stingă din nou. Finanţarea statului falimentar grecesc nu este posibilă decât dacă autorităţile ateniene fac în sfârşit reformele solicitate, se subliniază creditorii. Ce face însă Alexis Tsipras?
Ei bine, premierul grec oferă un interviu televizat în care înfierează din nou partenerii de negocieri. Tspiras susţine că ar fi fost forţat să semneze documentul, deşi reformele ar fi complet greşite, noteaza DW.
Revenirea Greciei la momentul Churchill si frica de Rusia
Pentru a primi miliardele de euro promise este nevoie de aprobarea parlamentului, a spus Tsipras fără să clipească. Pot creditorii să aibă încredere în acest om? Evident că nu. După această ieşire este limpede că tribunul radical de stânga nu va face ceea ce a promis. Poate cineva să dea 86 de miliarde de euro acestei clici de haotici?
Naivităţi
Controale aspre ale Troicii? Transferarea unor bunuri ale statului către UE? Cine crede că guvernul condus de Tsipras va accepta aşa ceva trebuie că este deja foarte naiv. La toate acestea se adaugă şi faptul că alegătorii greci au respins nu mai departe de acum o săptămână exact măsurile despre care se vorbeşte acum. Scepticismul ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble este aşadar mai mult decât îndreptăţit. La rândul lor, nici grecii nu au încredere în finanţistul şef al Germaniei, iar fără Germania oricum nu se mişcă mai nimic.
Ieşirea Greciei din zona euro rămâne singura opţiune realistă. După cum stau lucrurile în acest moment, un al treilea program financiar nu are nicio justificare. Să recomanzi acum Bundestagului să îl aprobe aproape că este lipsă de seriozitate.
Disensiuni europene
Problema nu rezidă doar în faptul că grecii par a nu dori să îşi respecte angajamentele, ci şi în lipsa consensului la nivelul instituţiilor creditoare. FMI, care a fost prezent la negocierile de acum câteva zile, nu doreşte un al treilea program de ajutor pentru Grecia, ci militează fie pentru reeşalonarea datoriilor, fie pentru extinderea creditelor europene.
Din culisele acordului cu Grecia. Capitularea lui Tsipras, echivalenta cu Tratatul de la Versailles
Comisia Europeană evaluează în cheie mai optimistă solvabilitatea Greciei. Nici nu are de ales pentru că, în caz contrar, conform Mecanismului European de Stabilitate, Grecia nu ar mai avea voie să beneficieze de susţinere financiară.
De altfel, CE, care vrea să ţină Grecia în zona euro cu orice preţ, propune ajustarea regulilor din zona euro până când acestea se vor plia pe realitatea dată. Efortul în acest sens este vizibil ca lumina zilei în cazul finanţării-punte pentru Grecia. Atena ar trebui să primească săptămâna viitoare credite de urgenţă în valoare de 7 miliarde de euro. Banii ar trebui să fie luaţi dintr-o puşculiţă care nu mai există şi la care oricum ar trebui să cotizeze toate cele 28 de state ale UE. Unele ţări resping din motive evidente o asemenea idee, despre care Wolfgang Schäuble a spus că este „pe lângă drum”.
Teoretic, fiecare stat european poate oferi credite bilaterale grecilor. Cine va dori să arunce bani într-un sac fără fund? Până acum mai nimeni.
La două zile de la întrunirea în cadrul căreia a fost vorba despre salvarea de la colaps a Greciei, lucrurile au scăpat din nou de sub control. Nu se poate avea încredere în guvernul de la Atena. Condiţiile de acordare a celui de-al treilea credit pentru greci nu au fost respectate. Finanţarea tranzitorie, care să ajute Grecia până la o eventuală intrare în vigoare a acestui al treilea program de creditare, nu este nici ea deloc sigură. Acestea sunt aşadar lucrurile pe care ar trebui să le aprobe parlamentele naţionale.
Or, un asemenea plan nu poate funcţiona. Ar fi mai bine ca ţările europene să organizeze o ieşire controlată a Greciei din zona euro. O asemenea măsură ar fi oricum mai sinceră şi faţă de alegătorii greci. Speranţa moare ultima, dar cândva moare şi ea. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat deja.
Foto AFP
