Decizia Curții Constituționale este ”de rară ticăloşie”, reacționează și fostul președinte Traian Băsescu. ”Practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonaţi guvernului politic” – continuă Traian Băsescu într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. În evaluarea sa, CCR a întors justiţia la nivelul anilor 2004, în perioada Năstase. La RFI, Traian Băsescu elaborează și vorbește de crearea unui precedent extrem de periculos, prin care președintele ar urma să fie exclus din toate deciziile majore de numiri și subordonat astfel guvernului.
În această situație, nu se mai poate vorbi oricum de separarea puterilor în stat, context în care, crede Traian Băsescu, actualul ștef al statului ar trebui să ignore decizia Curții Constituționale și să acționeze de pe o poziție de forță:
Traian Băsescu: S-a atins obiectivul “Nu avem puterea până nu avem Justiția”. L-au transpus în realitate Dragnea și Tăriceanu, din păcate. Cu mâna judecătorilor de la CCR. (…)
Reporter: Putem însă reproșa și o anumită doză de pasivitate? Pentru că lucrurile acestea s-au făcut în timp.
T.B.: Asediul a fost pe abuzuri. Și nimeni nu poate contesta existența unor abuzuri. În mod deosebit la DNA. Pe acest fond s-a realizat practic o schimbare fundamentală a raporturilor dintre Parchete și partidele aflate la guvernare. Pentru că ele practic, prin decizia CCR au fost subordonate în mod direct ministrului Justiției printr-o interpretare absolut nejustificată a articolului prin care se spune că parchetele si procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului.
Citeste si: Ponta: Daca Iohannis nu o demite pe Kovesi, el va fi principalul vinovat. Dupa parerea mea umila, azi CCR nu a respectat textul Constitutiei
CCR admite sesizarea Guvernului privind revocarea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi: Exista un conflict juridic intre ministrul Justitiei si presedintele Romaniei
Rep.: Susțineți că s-a întors Justiția la nivelul anului 2004.
T.B.: Așa este. Pentru că acum drumul va fi așa: ministrul Justiției este un om numit de un șef de partid, într-un guvern politic și ministrul se va consulta tot timpul cu partidul cui să I se facă dosare și cui să I se închidă dosarele. Am mai trăit această experiență în guvernarea Năstase.
Rep.: În 2004 nu eram în Uniunea Europeană, evident. Acum UE pune accent tocmai pe depolitizarea numirilor și revocărilor procurorilor șefi. Va crea această decizie o problemă și la Bruxelles?
T.B.: Da. Numai că până una-alta mie îmi pasă mai puțin de Bruxelles. Eu mă uit că s-a dat cu piciorul la 14 ani de independență a procurorilor. (…) Drumul era să corectăm abuzurile și nu să aducem din nou Justiția sub comanda politică. Este dramatic. În lege scrie foarte clar: președintele numește. Iar domnul Tăriceanu vine și ni-l face pe președinte maestru de ceremonii. Adică îi dă rol simbolic unui președinte ales. Gândiți-vă că acest lucru se va replica spre exemplu la numirea șefului Statului Major al Armatei. Ministrul propune, președintele aprobă. Vom afla că președintele e subordonat miniștrilor. Ceea ce e inadmisibil.
Motivarea deciziei nu îi va lăsa vreo portiță lui Iohannis
Rep.: Motivarea deciziei mai poată lăsa vreo portiță președintelui Iohannis?
T.B.: Nu. Pentru că modul în care e scris comunicatul nu mai poate fi răsturnat prin dispozitivul acestei decizii.
Rep.: Ce ați face dacă ați fi acum în locul președintelui Iohannis?
T.B.: Președintele Iohannis trebuia să facă mai demult. A lăsat prea mult lucrurile în amorțire.
Rep.: Ce trebuia să facă?
T.B.: Trebuia să se bată. Nu să aibă momente de absență totală. (…) Cu PSD-ul, dacă vrei să menții limite minimal democratice în stat, trebuie să te bați din minutul unu. Și când dormi trebuie să te urci cu picioarele pe ei, dacă vrei să ai vreo șansă. (…) Aici discutăm de Curtea Constituțională care are decizii general obligatorii. Avem însă o altă problemă: foarte multe decizii ale CCR nu sunt respectate. Nici de insanțe. Nici de Parlament. Intrăm într-un cerc vicios în ceea ce privește autoritatea. Iar dacă sunt create precedente până la urmă, în locul președintelui Iohannis mi-aș asuma să continuu aceste precedente de nerespectare a hotărârilor Curții Constituționale.
Rep.: Și atunci vom mai putea vorbi de separarea puterilor în stat?
T.B.: Nu. Categoric nu. Dar uitați-vă în ce situație am ajuns. De ce n-ar spune o dată în viață și un președinte al României: Nu iau în considerare decizia Curții Constituționale!?
(…) Nu cred că vom putea rezolva problemele în stradă.
