Bioengineering Valley – Un proiect ambitios dezvoltat la UPB, asemanator cu Laser Valley de la Magurele, poate deveni un pol de cercetare de nivel mondial

Delia Ion
By Delia Ion februarie 26, 2017 20:28

Bioengineering Valley – Un proiect ambitios dezvoltat la UPB, asemanator cu Laser Valley de la Magurele, poate deveni un pol de cercetare de nivel mondial

Bioengineering Valley este un proiect dezvoltat la Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), asemanator cu Laser Valley de la Magurele, care are toate sansele sa transforme Romania intr-un pol stiintific si tehnologic de nivel mondial. Un material publicat de Market Watch prezinta pe larg proiectul Bioengineering Valley, care este mai mult decat  o viziune, pentru ca are deja o serie de obiective declarate. Unul dintre aceste obiective este reprezentat de crearea unui mediu de cercetare, care va reuni toate disciplinele din cadrul UPB, iar profesionistii tineri vor avea ocazia sa lucreze impreuna la teme stiintifice foarte mari. 

Sansa viitorului sta in proiectele mari, transformative, prin care Romania poate face diferenta la nivel international. Bioengineering Valley este numele unei viziuni extrem de generoase, care are in centrul ei Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), si reprezinta totodata un proiect ambitios, pe termen lung, de dezvoltare la un nivel foarte ridicat a cercetarii aplicate in mediul educational, scrie autorul in debutul articolului publicat de Market Watch.

Bioengineering Valley este in acest moment o idee. O idee frumoasa, de mare amploare, pentru un viitor in care, imbinate cu succes, cercetarea aplicata, educatia si spiritul antreprenorial vor duce la existenta unui nucleu stiintific si tehnologic de mare atractie internationala pe harta romaneasca a societatii moderne, asemanator celui generat de proiectul Laser Valley de la Magurele. O idee pentru a carei transpunere in realitate exista deja efectuati pasi extrem de importanti.

Romania, puternica in IT! Poate deveni un Silicon Valley al Europei

Laserul de la Magurele, gatuit de birocratia statului roman. Marii savanti ai lumii, pusi sa aduca diploma de Bac de la fortele de munca

„In momentul in care ne-am pus problema crearii la Politehnica din Bucuresti a acestei entitati numite Bioengineering Valley, am vrut sa stabilim daca exista masa critica pentru aceasta abordare. In consecinta am identificat elementele principale ale masei critice. In primul rand avem un mediu de educatie adecvat, prin crearea Facultatii de Inginerie Medicala, care in prezent a ajuns la aproape 1.000 de studenti la nivelurile de licenta si masterat. In plus avem o revizie a planurilor de invatamant pentru licenta in acord cu cerintele Uniunii Europene si, nu in ultimul rand, din 2017 avem noi programe de masterat la aceasta facultate. Practic exista suportul educational necesar pentru a face posibila existenta acestui proiect la UPB“, spune prof. dr. ing. Horia Iovu, prorectorul UPB si Head of Advanced Polymer Materials Group (www.tsocm.pub.ro/APMG).

De asemenea, exista alte componente favorabile pentru punerea in practica a acestei viziuni. Politehnica bucuresteana are un corp profesoral cu experienta de inalt nivel in toate cele 15 facultati, fiecare dezvoltandu-si practic o divizie de cercetare si educatie in bioinginerie. Desi arondat la alte facultati, acest personal inalt calificat in bioinginerie asigura cursurile de la Facultatea de inginerie medicala. Exista apoi o infrastructura de cercetare care a fost construita pe diverse proiecte, in principal din fonduri europene, si care va fi imbunatatita cu infrastructura din proiectul INOVABIOMED, in curs de implementare, si despre care revista Market Watch a scris la sfarsitul anului trecut.

Masa critica mai contine si o colaborare foarte buna cu grupuri de cercetare prestigioase, importante la nivel national si international, grupuri care sunt foarte active in domeniul bioingineriei. Nu in ultimul rand, exista un personal foarte tanar, devotat in ultimii ani cercetarii in bioinginerie. Cei mai multi dintre acestia si-au facut doctorate sau postdoctorate in strainatate, mai ales in tari UE, in domeniul bioingineriei. Reintorsi in tara isi doresc sa avanseze foarte mult in cariera, bazandu-se pe infrastructura deja existenta.

Potrivit profesorului Horia Iovu, personalul tanar existent se manifesta in aceasta clipa mai ales la nivel didactic.

„Vorbim de doctoranzi care si-au facut doctoratele in afara, s-au intors si au fost angajati ca asistenti sau lectori la Facultatea de inginerie medicala sau la celelalte facultati. Acesti tineri lucreaza pe diverse domenii din bioinginerie, cum ar fi biomaterialele, echipamentele medicale, imagistica medicala. Ei nu sunt insa agregati, nu lucreaza deocamdata in grupuri extinse, care sa le permita abordarea de teme mai mari. Cercetarea este oarecum fragmentata. In schimb, prin crearea Bioengineering Valley, ne propunem sa agregam cercetarea, iar profesionistii tineri sa lucreze impreuna la teme foarte mari“, spune Horia Iovu.

Conform planului de actiune, INOVABIOMED va fi locomotiva trenului numit Bioengineering Valley pe partea de infrastructura. Insa exista si alte proiecte, mai micute, ca niste vagoane ale trenului. „Am sa va dau un exemplu“, detaliaza profesorul Horia Iovu. „Noi vom putea sa abordam domeniul protezelor de diverse tipuri. Pana acum nu exista un colectiv agregat, dar am in vedere sa formam niste colective mari, in care sa avem un chimist, care sa cerceteze materialul, un inginer mecanic, care sa-l proiecteze, un informatician care sa umble cu bazele de date si sa poata face comparatii cu alte materiale si, in final, o persoana care sa stie sa indrepte materialul catre productie, care sa efectueze transferul tehnologic din cercetare catre productie. Momentan avem elementele componente, insa trebuie sa le punem impreuna si sa construim“.

Platforma propusa este suficient de generoasa ca amploare pentru constructia unui portofoliu mare de teme de proiect. Un astfel de portofoliu ar trebui sa fie de nivel international foarte ridicat si sa conduca pana la descoperiri in domeniul tehnicii medicale. Platforma de la Politehnica bucuresteana isi propune sa joace in viitor un rol important in explorarea unor teritorii complet noi.

Insa, poate cel mai important tel al acestei platforme este acela de a avea o cercetare recunoscuta international, cu beneficii foarte mari pentru societate. Beneficiari ar putea fi unitatile medicale din Romania, si in acest sens exista o dorinta mai veche a Universitatii de a crea pe aceasta platforma si un mediu de aplicare.

„Aplicarea cea mai buna ar fi o unitate medicala de tip spital, cu doua paliere: unul clasic, de terapie si ingrijire bolnavi, si al doilea de cercetare aplicativa. Modele exista in alte tari europene. De exemplu, Facultatea de inginerie medicala din Leuven, Belgia, este dublata de un spital foarte mare, unul din cele mai bune din Belgia, in care zona de cercetare stiintifica este foarte bine reprezentata. Noi credem ca un astfel de model poate fi promovat cu succes in Romania, si consideram ca s-ar potrivi cel mai bine in zona de inginerie reprezentata de Politehnica. Desigur, exista deja colaborarea dintre noi si UMF Carol Davila din Bucuresti. (…) Vrem sa dezvoltam partea de cercetare si sa lucram impreuna pe teme comune. Pentru a fi posibil acest lucru trebuie sa existe aplicatii, iar un spital conceput sa aplice concret terapiile si materialele nou descoperite poate implini un astfel de deziderat“,  afirma profesorul Horia Iovu.

Educatie, cercetare in echipe, inovatie, antreprenoriat. Toate acestea sunt elemente componente ale unui viitor sanatos. Un viitor care, odata transpus in fapta, va insemna pentru Romania un mediu de viata complet diferit. Dorinta, entuziasmul, viziunea si planurile de realizare ale acestui viitor exista la Politehnica din Bucuresti, reunite sub un nume frumos: Bioengineering Valley.

Mai multe detalii despre Bioengineering Valley puteti afla pe site-ul marketwatch.ro

Citeste si: Interviu cu Eugenie Posdarascu, decanul Facultatii de Stiinte Exacte si Ingineresti de la Universitatea Hyperion: Europa trebuie sa profite de revolutia digitala si sa ofere oportunitati

Ursula Stanescu, fost decan si prorector al UMF Iasi, explica de ce farmaciile nu mai prepara retete pe prescriptie

DOTA l-a facut pe un student la Politehnica milionar in dolari la numai 21 de ani

Universitatile de Medicina trag un semnal de alarma: Romania ramane fara doctori! 85% dintre absolventii de medicina vor sa plece afara

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.