autor: Ionuț Bota
Berlinul, în aprilie, ar putea fi un oraș cenușiu, aproape friguros și lipsit de orice chef de viață. Ar putea fi, dar nu e! Pentru turistul care ajunge în capitala Germaniei pentru prima oară, Berlinul poate parea un Turn Babel, cu o multitudine de locuri de vizitat. Important e să te decizi ce fel de obiective vrei să vezi: istorice, religioase, de agrement, de distracție…
Pe durata șederii am ales din fiecare câte puțin, dar ne-am dat seama că nu poți “cuprinde” Berlinul în 7 zile (cât am stat noi) dacă nu ai stabilite foarte bine traseele. Din păcate, nu am reușit să-mi achiziționez un ghid complet din țară, iar în Berlin, în afara zonei centrale, nu găsești să-ți cumperi unul care să satisfacă “nevoia de a cunoaște”. Abia în a treia zi am gasit ceea ce căutam. Pe renumita strada Unter der Linden sunt foarte multe magazine cu suveniruri, de unde, pe lângă hărți, diferite ghiduri și toate cele necesare orientării, poți găsi și “mici cadouri”, pe care să le oferi familiei și prietenilor, la întoarcerea în țară.
Dar m-am dus prea departe!
În prima zi, avionul, regulamentar, de la Otopeni, in două ore am ajuns în Berlin, pe aeroportul Schonefeld. În aeroport există un centru de informare turistică, unde se vinde și Berlin Welcome Card, pe care vi-l recomand cu căldură. Odată achiziționat, scapi de grija biletelor pentru mijloacele de transport și in plus, dacă iei 72 ore + muzeele de pe insulă, ai gratuitate la cele 4 muzee de pe insulă, care sunt destul de scumpe (10 € minim). În plus, iti ofera reducere la o serie de muzee, restaurante sau locuri de agrement din Berlin și nu numai.
Biletele Berlin Welcome Card trebuie „compostate” la urcare în primul mijloc de transport și cum aveam rezervare la Hotel Atrium Garni trebuia să luăm metroul U7 din stația Pankow. Legătura între aeroport și metrou se face prin mai multe mijloace, pe care le găsiți accesând http://www.s-bahn-berlin.de/pdf/VBB-Liniennetz.pdf. ATENȚIE: pe biletul “compostat” vor apărea ziua (noi am avut, Mittwoch – miercuri) și săptămâna (am avut săptămâna 16) în care a fost validat.
Am ajuns la hotel!
Un hotel deținut de patron rus (personalul vorbea mai mult rusește și mai puțin engleză , dar foarte serviabil! ) plasat într-o zonă liniștită, cu acces ușor la U9 – Bahn Guntzelstrasse (3 min. de mers pe jos) și posibilități pentru mici cumpărături (supermarketurile ALDI și E-STADIE).
De asemenea, poți cina într-unul dintre restaurantele din apropiere (recomand San Marino – restaurant cu specific Italian).
Hotelul a fost curat, cu mic dejun consistent (salam, brânzeturi, gem, unt, iaurt, lapte, cafea, ceai etc.) și cu facilitați (frigider, apă caldă, uscător de păr).
Dintre aspectele negative aș remarca lipsa cablului TV (din spusele recepționerei, o defecțiune în tot cartierul a afectat transmisia) și internet-ul nu chiar corepunzător.
Prima zi a insemnat acomodarea cu împrejurimile. Ne-a impresionat numărul mare de bicicliști și numărul mic de mașini (mai în glumă, mai în serios ne feream mai mult de biciclete, decât de mașini). Orașul este curat, iar povestea că nu ți se pune praf pe pantofi, de fapt, nu e poveste!
A doua zi am început cu biserica Kaiser Wilhelm, o biserică impresionantă, chiar și așa “ciuruită” de “gloanțele” vremii și ale războiului, pe ale cărei scări erau aprinse foarte multe lumânări, comemorând atentatul de la Berlin din 19.12.2016 și o pancartă pe care scria WARUM ? (DE CE?).
Cu speranța unei lumi mai raționale și mai deschise dialogului ne-am îndreptat către cea mai veche grădină zoologică din Europa și am avut norocul ca în acea zi să fie o vreme superbă de primavara și, deci, toate vietățile să fie afară (păsări, animale, insecte etc.). Am încercat să acoperim cât mai mult din arealul de peste 35 de hectare, care oferă spații generoase tuturor celor 2300 de specii existente și în proporție de 80 % am reușit.
Recepționera de la hotelul la care am stat ne-a dat un sfat foarte bun. Ne cumpărasem Berlin Welcome Card, asadar aveam gratuitate pe orice mijloc de transport din Berlin, deci și pe autobuzele 100 și 200, care înconjoară centrul berlinez și trec pe lângă majoritatea obiectivelor turistice importante, un fel de CitySightseeing Bus, dar fără să plătești. Am luat autobuzul supraetajat 100 din capătul de linie de la Grădina Zoologică, am dat o tură de centru și ne-am făcut o părere a ceea ce trebuie să vizităm în zilele următoare.
Si traseul a fost stabilit: U9 – Bahn Guntzelstrasse până la Grădina Zoologică (Zoologischer Garten) și de acolo autobuzul 100 sau U7 sau U2 sau ce mijloc de transport aveai nevoie, pentru obiectivele tale, iar primul dintre obiectivele noastre în acea zi a fost Potsdamer Platz.
Când urci din stația de metrou Potsdamer Platz la suprafață, ai impresia că ai ajuns în alt oraș, oraș în care piața veche și Zidul Berlinului au fost înlocuite de zgârie-nori și generoase spații de shopping, locuri de distracție, restaurante, cafenele sau baruri, un loc de peste 200 de ani, care simbolizează perfect suișurile și coborâșurile istoriei germane.
Din cauza vremii capricioase am facut câteva poze cu “rămășițele” din Zid și am luat-o la pas pe Ebertstrasse, spre Poarta Brandenburg.
În apropiere am gasit Holocaust Memorial (Memorialul evreilor uciși în Europa), un loc vast, în care 2711 corpuri masive din beton, unele atingând chiar și 4.5 m înălțime, sunt aranjate matricial și printre care te poți plimba pe dalele reci de piatră cubică. Ploua afară și senzația care m-a încercat colindând culoarele acestui Memorial a fost una ciudată, de încărcare lăuntrică, de parcă tot cimentul folosit se prăvălea peste mine. Brrr! Nu recomand intrarea în “labirint” a celor care suferă de claustrofobie!
După asta, minune, a ieșit soarele, prilej de a da o tură prin piața Pariser Platz (n-are nicio legătură cu renumitul mezel! ), Piața Parisului “patronată” de simbolul Berlinului, Poarta Brandenburg. Bineînțeles, pozele de rigoare și apoi ne-am îndreptat către Gendarmenmarkt, în care am descoperit cele două biserici “gemene”, Biserica Franceză și Biserica Germană, care flanchează Sala de spectacole și operă (Schauspielhaus). Nu vă dau detalii despre ele, trebuie să le vedeți, sunt interesante, atât din punct de vedere al istoriei lor, cât și al stilului arhitectonic.
Ni se facuse foame, așa că lângă piața Gendarmenmarkt am aflat un local, care la început ți se pare a fi cu specific american, dar, din câte am citit după aceea, am aflat că face parte dintr-un lanț de restaurante german (40 în Germania și 2 în Austria), unde mâncarea este delicioasă, servirea impecabilă, iar localul de o curățenie și un gust aparte. Dacă mergeți în Berlin, intrați într-unul dintre cele 8 restaurante MAREDO și nu vă va părea rău!
Obiectivul nostru principal era Olympiastadion, întâlnirea dintre Hertha și Wolfsburg, ora 15.30. Pentru cel care nu iubește fotbalul, i se va părea pierdere de timp un meci de fotbal din Bundesliga, dar credeți-mă, ne-am simțit extraordinar văzând suporterii bucurându-se de “spectacolul ierbii’, de ceea ce înseamnă prietenii adunându-se la o bere, înainte și după meci, bucuria înscrierii unui gol de echipa gazdă, singurul de altfel.
Deoarece aveam programată vizită la Reichstag (Clădirea Parlamentului German) la ora 10.30, ziua a patra a început foarte devreme cu următorul traseu, pe care de acum îl știți!, U9 până la Zoo, autobuzul 100 până la Platz der Republik. Am ajuns acolo în jurul orei 09.30, prilej pentru noi de a intra în magazinul cu suveniruri de peste drum și de a mai face niște cumpărături pentru noi și familie. Alături, am savurat un ceai și o cafea, iar la ora 10.15 ne-am “înființat” la intrarea în Parlament, unde am fost controlați exact ca pe aeroport (obiecte metalice, bani etc. băgate în tăvi, scanate cu raze X, noi controlați cu detectorul de metale ș.a.m.d.). Nu a fost nici o problemă pentru noi, deoarece în programarea pe care o făcusem încă din țară ni se explicaseră condițiile intrării în această clădire impresionantă și nici chiar cu rucsacul, pe care noi îl consideram prea voluminos. Am avut un ghid de limbă engleză, care ne-a introdus în tainele guvernării, a alegerilor parlamentare, chestii de politică, pe care eu nu le-am dat prea mare importanță, deoarece am descoperit ceea ce a ramas „întipărit” pe unii pereți ai Parlamentului, rânduri scrise cu cărbune de soldații sovietici, care au cucerit acest punct important din capitala Germaniei, în anul 1945. În continuare, am văzut sala de ședințe a Parlamentului și am urcat pe terasa impozantului edificiu german, de unde poți admira întreg Berlinul, străjuit de cele două obiective mai înalte (Coloana Victoriei și Turnul de televiziune). Însă, nu numai de aici poți face acest lucru, pentru că am decis să vizităm impozantul Dom din Berlin, construit între anii 1895 – 1905 și am luat bilete pentru terasă, unde un tur de 360° îți va dezvălui tot ce are mai frumos orașul care a dat startul reunificării Germaniei.
Dându-ne seama că mai erau foarte multe de văzut și profitând de vremea frumoasă, în următoarea zi am luat-o la pas, vizitând și admirând o grămadă locuri interesante (Marienkirche, Clădirea Primăriei sau Rathaus, Turnul Tv, Nicolaikirche), dar două dintre ele ne-au atras atenția: Nikolaiviertel sau Cartierul Nicolae și Muzeul DDR.
Ce poate fi interesant într-un cartier, ar întreba unii ?
Așa ne-am întrebat și noi, dar văzând arhitectura clădirilor din care este compus, îmbinarea elementelor elementelor arhitectonice, dispunerea clădirilor, care creează o impresie de “siguranță”, de “apropiere”, cu restaurantele mici și cochete de la parterul acestora și, în plus, situarea acestuia în vecinătatea râului Spree, râu ce traversează Berlinul, ne-au convins că este un loc în care e “musai” să mergi.
Cine a trăit pe vremea lui Ceaușescu, poate avea un sentiment de “întoarcere în timp” vizitând muzeul DDR. Camere aranjate aidoma celor din apartamentele noastre postdecembriste, jucării, materiale de curățenie, metodele comuniste de opresiune, chiar și o “călătorie” cu liftul te introduc în atmosfera acelor vremuri. Bineînțeles, în Republica Democrată Germană se mai găseau fructe (banane, ananas), ceea ce în Republica Socialistă România doar visai. Am părăsit muzeul cu o trăire nostalgică în suflet și cu speranța că est-europenii au înțeles ceva din acea perioadă “de coșmar” … zic unii !
A venit și ultima zi!
Primul obiectiv a fost Muzeul Tehnologiei, un muzeu în care poți vedea de la locomotive, vagoane de epocă, avioane ciuruite de gloanțele celui de-al doilea război mondial și diferite forme de nave (minaturi introduse în sticle sau o navă cu vela, în mărime naturală), până la istoria cinematografie, tehnologia confecționării bijuteriilor sau cea a confecționării cuferelor și genților diplomat. Un ansamblu de clădiri vast, în care “demonstrațiile” au un orar bine stabilit (noi am prins funcționarea locomotivei cu aburi) și în care poți sta o zi întreagă fără să te plictisești.
Cum să treci prin Berlin și să nu vezi Checkpoint Charlie ? Am bifat și noi “ghereta americană”, unde am făcut și regulamentarele poze cu un “soldat american”, care ne-au costat 3 euro. Un loc încărcat de istorie, în care își dai seama de adevărata tensiune ce a existat între est și vest, în acea perioadă. Lângă, mai poți vizita și Muzeul Checkpoint Charlie, dar noi am “sărit peste”.
În schimb, nu am ratat Muzeul Trabi, care este tot în apropiere și din care am aflat de “stilul de viață Trabant” (posesorii de Trabant campau, punându-și corturile deasupra mașinilor). Interesant mod de viață!
Odată cu acest ultim obiectiv vizitat, concediul nostru la Berlin s-a cam terminat.
Ce-ar mai fi de spus ?
Că ne-am simțit bine, că am aflat lucruri noi, că ne-am relaxat și că recomandăm vizitarea capitala Germaniei din tot sufletul … in perioada verii!
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI :
Cumpărați-vă un ghid în limba română din țară.
Recomand Berlin Welcome Card.
Nu vă impacientați când pe biletul validat pe mijloace de transport în comun nu vă apare data corectă. Este de fapt, săptămâna în care a fost validat biletul.
Recomand Hotel Atrium Garni celor cu buget mediu sau redus .
Programați-vă vizita la Grădia Zoologică într-o zi cu soare, pentru a vedea cât mai multe dintre speciile existente aici, nu că nu ar exista și habitate interioare foarte generoase.
Dacă v-ați achiziționat Berlin Welcome Card, puteți călători gratis cu autobuzele 100 și 200, care înconjoară centrul berlinez și trec pe lângă majoritatea obiectivelor turistice importante. Acestea au capete de linie Grădina Zoologică și Alexanderplatz.
Intrați într-unul dintre cele 8 restaurante MAREDO și veți găsi, pe lângă delicioasele feluri de mâncare, un local curat, aranjat cu bun gust, unde servirea e impecabilă.
Dacă vreți să vizitați Reichstag-ul (Clădirea Parlamentului German), faceți programare din timp pe site-ul www.bundestag.de/en/visittheBundestag/dome/registration/245686. Accesul în clădire se poate face și cu bagaje mici ca volum, gen rucsac sau poșetă.
Pozele de la Checkpoint Charlie, alături de “soldați” ruși sau americani costă 3 euro.
NOTA: Cele de mai sus sunt considerații, păreri proprii și informații despre capitala Germaniei, culese, văzute și auzite în aprilie 2017.
