Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că sunt constituţionale modificările aduse Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. Klaus Iohannis a atacat la CCR legea considerând că aceasta încalcă normele şi principiile constituţionale atât prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, cât şi prin conţinutul normativ.
Judecătorii CCR au dezbătut sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a legii în ansamblul său.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României”, se arată într-un comunicat al CCR.
Şeful statului a atacat la CCR legea considerând că aceasta încalcă normele şi principiile constituţionale atât prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, cât şi prin conţinutul normativ.
Potrivit preşedintelui, Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, deoarece a fost aprobată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită, iar, la momentul convocării forului, iniţiativa legislativă nu putea fi înscrisă pe ordinea de zi.
Şeful statului a supus controlului de constituţionalitate mai multe articole din Legea 303/2004 referitoare la cazurile de eliberare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor, unele prevederi legate de rolul CSM, dispoziţii privind auditorul de justiţie.
Totodată, au fost criticate şi prevederi referitoare la criteriile de repartizare a judecătorilor şi procurorilor stagiari după promovarea examenului de capacitate în circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor.
Preşedintele a contestat şi eliminarea concursului constând în proba scrisă pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor Instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism şi, în acelaşi timp, se creează discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, explica Iohannis.
