Vă este cunoscută, desigur, declaraţia ministrului austriac de Externe, Sebastian Kurz, privind sumele plătite de guvernul de la Viena copiilor ai căror părinţi, cetăţeni UE, lucrează în această ţară. Să rezumăm: într-un interviu pentru postul public de televiziune ORF, Kurz a afirmat că Austria ar trebui să plătească alocaţii în funcţie de nivelul de trai din ţara de origine. Pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul oferă aproximativ 300 de euro lunar, sumă care aproape corespunde unui salariu mediu din România, a spus Kurz. Sînt trei unghiuri din care putem privi această declaraţie.
Primul: cel al relaţiilor bilaterale. Să recunoaştem, acestea nu se află în cel mai bun moment posibil. Scandalul Schweighofer, firma din Austria acuzată de activiştii de mediu că ar încuraja defrişări ilegale în România, trebuie că a lăsat urme în relaţia bilaterală. Pe de altă parte, România şi Austria se află pe poziţii diferite în ce priveşte politica faţă de Rusia, inclusiv în partea energetică, iar grupul austriac OMV este un jucător de prim rang pe piaţa resurselor.
Codrin Scutaru, despre scaderea alocatiilor copiilor romani din Austria: Astfel de masuri sunt exagerate si discriminatorii
Poate că s-au adunat ceva nervi în spatele uşilor închise, de s-a ajuns ca ministrul de Externe să nominalizeze România, în condiţiile în care se află abia pe locul 5 între statele membre în care sînt transferate aceste alocaţii, după Ungaria, Slovacia, Polonia şi Slovenia. Să remarcăm şi replica Ministerului Afacerilor Externe din România, potrivit căruia atitudinea Vienei ar putea afecta relaţiile bilaterale. Cu siguranţă, ceva nu e în regulă pe ruta Bucureşti-Viena.(…)
Dacă Marea Britanie va obţine concesii majore din partea Uniunii Europene, atunci să ne aşteptăm ca şi alte state să meargă pe acelaşi drum. Şi nu este exclus ca şeful diplomaţiei de la Viena să se fi simţit încurajat chiar de anumite abordări din declaraţia preşedintelui român Klaus Iohannis, în urma recentei întîlniri de la Bruxelles cu premierul britanic David Cameron. Spunea preşedintele Iohannis că partenerul său de discuţie ar fi acceptat că dreptul la liberă circulaţie este unul fundamental în Uniunea Europeană şi nu poate fi îngrădit. În schimb, liderul român a admis că Marea Britanie are o problemă reală în ce priveşte situaţia unor imigranţi care vin în Insulă nu pentru a lucra, ci doar pentru ajutoare de şomaj şi alte beneficii sociale.
Pozitia MAE cu privire la anuntul lui Sebastian Kurz privind alocatiile copiilor romani din Austria
Tocmai această separare a planurilor de către preşedintele român se poate să fi fost văzută de Sebastian Kurz drept o bună ocazie pentru a plusa. Cu alte cuvinte, şeful diplomaţiei de la Viena se poate să fi văzut în declaraţiile preşedintelui român un semn că Bucureştiul ar fi dispus să cedeze.
Discuţiile privind viitoarea Europă socială se află de-abia la început, iar lucrurile nu sună deloc bine pentru români.
Citeşte articolul integral pe Dilema Veche