Ce se intampla cu pensiile romanilor care muncesc in strainatate. Vechimea in munca este, teoretic, recunoscuta. Dar practic?

Delia Ion
By Delia Ion august 31, 2016 11:18

Ce se intampla cu pensiile romanilor care muncesc in strainatate. Vechimea in munca este, teoretic, recunoscuta. Dar practic?

Pensiile pe care au urma sa le primeasca romanii care muncesc in strainatate este un subiect nu foarte dezbatut de presa, dar de maxim interes pentru conationalii nostri plecati la munca pe alte meleaguri. 3,5 milioane de romani muncesc in prezent in strainatate si potrivit acordurilor europene, vechimea in munca este recunoscuta daca au avut contracte legale. Teoretic, pentru ca practic situatia este alta. Cei de la Mediafax subliniaza intr-un articol ca “importul” anilor de munca este de fapt un proces greoi si de durata, motiv pentru care unii renunta la drepturi. 

Din ianuarie 2007, de cand Romania a devenit membra al UE, se aplica prevederile legislatiei europene in domeniul securitatii sociale, astfel romanii care au muncit in spatiul UE si care au implinit varsta pensionarii pot beneficia de o pensie comunitara, in functie de varsta standard de pensionare in tara in care au lucrat. Pentru a beneficia de aceste drepturi romanii trebuie sa depuna o cerere si actele doveditoare la Casa Nationala de Pensii.

Florina a plecat la munca in Spania in 2002, iar dupa 10 ani de munca a decis sa se intoarca in Romania. A adus cu ea actele doveditoare pentru a putea obtine dreptul la pensie. “Muncesc in Spania din 2002. Primii ani la negru, apoi cu acte, contract de munca, asigurare medicala. In 2012, am hotarat sa ma intorc acasa. Aveam 50 de ani, sotul meu decedase cu sapte ani in urma, iar copiii erau deja mari, pe picioarele lor. Voiam sa traiesc in liniste in Romania, mai ales ca trecusem prin doua interventii chirurgicale majore si ma alesesem si cu doua hernii la coloana, astm si artroza generala”, a declarat Florina pentru agentia Mediafax.

“Am ramas cu un gust amar”

Ajunsa in Romania, Florina a mers la Casa de Pensii pentru a cere cartea de munca a sotului ei, avand optiunea sa aleaga propria pensie pe caz de boala sau pensia de vaduva. “Am stat zile intregi la cozi, cerand si insistand. A fost imposibil sa mi se dea cartea de munca a sotului meu, care se pensionase cu un an inainte de data decesului. Au fost invocate o gramada de motive: ca in 2005 nu exista arhivarea pe calculator, ca s-a schimbat locatia etc. Ca sa nu mai vorbesc de medicul de la comisia de pensii, care, privindu-ma suspicios si ironic, mi-a spus ca sunt buna de munca si ca arat sanatoasa.”

I s-a cerut sa traduca sute de pagini de acte medicale, analize, internari, operatii, desi femeia spune ca avea un document semnat si parafat de medical de familie care insuma toate diagnosticele, tratamentele si interventiile chirurgicale.

“Mi-a fost imposibil sa obtin cartea de munca a sotului si intre timp am primit din Spania programarea pentru o noua interventie chirurgicala, asa ca mi-am facut bagajul si am plecat inapoi. Am ramas cu un gust amar”, a mai spus Florina.

Ce obligatii au Casa de Pensii si ANOFM

Pana la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Nationala de Pensii Publice, peste 90.000 de romani beneficiaza de pensii comunitare, 40 la suta dintre acestia sunt stabiliti in strainatate, autoritatile romane virand banii in conturile din strainatate. Cei mai multi beneficiari au lucrat legal in Germania, Ungaria, Italia si Spania.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), romanii care se intorc in tara dupa ce au lucrat in state membre ale Uniunii Europene beneficiaza de “informare si consiliere, mediere, formare profesionala, consultanta pentru inceperea unei afaceri, servicii de preconcediere, certificarea competentelor profesionale dobandite pe alte cai decat cele formale, precum si alte masuri pentru stimularea ocuparii, respectiv completarea veniturilor salariale, subventionarea locurilor de munca pentru angajatori si diferite categorii de persoane.”

Incepand cu anul 2007, ANOFM faciliteaza libera circulatie a lucratorilor in statele membre ale Uniunii Europene si in statele care au semnat Acordul privind Spatiul Economic European (SEE), precum si in statele care au semnat cu Romania tratate, acorduri sau conventii.

Perioadele de asigurare, de munca sau de activitate independenta realizate de cetatenii romani in afara tarii pot fi totalizate, iar certificarea perioadelor se face de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca de care somerul apartine. Calcularea cuantumului prestatiei de somaj se realizeaza luand in considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima activitate desfasurata in Romania, exceptie facand doar lucratorii frontalieri.

3.500 de bistriteni care au lucrat peste hotare au cerut pensii comunitare “Am cotizat sapte ani la sistemul de pensii din Spania”

Desi cererea se depune la o singura institutie, respectiv la Casa teritoriala de Pensii din raza domiciliului, institutia urmand sa se ocupe apoi de stabilirea drepturilor la pensie si de corespondenta cu statele unde beneficiarul a lucrat, procedura pentru intregirea stagiilor de cotizare este una de durata, si extrem de complexa.

“Majoritatea solicitarilor depuse pentru stabilirea pensiei sunt pentru limita de varsta, urmate apoi de cele pentru pensia anticipata, de boala si de urmas si confirmari stagii de cotizare realizate in Romania sau alte state. Cererile sunt mai complexe decat cele pentru pensia nationala si implica un timp mai indelungat pe care trebuie sa-l petreci cu fiecare beneficiar de pensie in parte. Trebuie indrumati pentru a completa corect si complet actele. Ei anexeaza actele pentru munca prestata in alte state dar cererea trebuie sa trebuie sa fie completa, cu semnaturi, cu informatii destul de detaliate, care in mod normal nu se cer pentru pensia nationala. Formularele sunt voluminoase si de aici apar probleme. Cerem multe informatii despre familie, copii, informatii de viata care pentru pensia nationala nu se cer” a declarat, pentru MEDIAFAX, Garofita Guta, inspector pentru pensii internationale de la Casa de Penii Bistrita-Nasaud.

3.500 de bistriteni care au muncit peste hotare au cerut statului roman pensii comunitare, anunta autoritatile locale. “Din Germania si Spania avem cele mai multe solicitari si cu aceste tari se lucreaza si cel mai usor. Urmeaza apoi Franta, Ungaria si Austria. Cel mai dificil este de lucrat cu Grecia, Portugalia Cipru si Israel” a mai spus Garofita Guta.

Peste 50 la suta din solicitarile venite la Casa de Pensii Bistrita-Nasaud sunt depuse pentru cei care au indeplinit varsta de pensionare si solicita acordarea drepturilor banesti, insa exista si situatii in care cei care au lucrat peste hotare cer completarea stagiului de cotizare, mai avand ani buni pana la pensie.

Cazul a doi soti reveniti in Romania

Este si cazul lui Florin si Denisa Toroschi care s-au intors in Romania dupa opt ani munciti in Spania. Doar ca din cauza procedurii greoaie, Denisa Toroschi a renuntat deocamdata la stabilirea stagiului de cotizare.

“Trebuie sa aduci in primul rand datele din tara de unde te-ai intors, o dovada a anilor lucrati. Dovada se depune impreuna cu o cerere tip la Casa de Pensii, la departamentul de pensii internationale. Cei de acolo, prin intermediul unui formular european solicita sa li se verifice informatia de catre statul de unde vrei sa aduci anii de munca. In functie de aceasta se recunoaste la pensie. Este un formular de cooperare intre state si dureaza destul de mult pana se completeaza. Eu am muncit trei ani in strainatate, legal, cu carte de munca si pentru ca nu mi-a expirat Vida Laboral (certificat care arata gradul de cotizare in Spania) nu am putut depune actele deocamdata. Trebuie actualizat pentru ca este valabil numai o perioada de sase luni. Trebuie sa ma intorc in Spania si sa fac noi solicitari de eliberare a actelor dar, deocamdata, mai am multi ani pana la pensie si nu am nevoie de el”, spune Denisa Toroschi.

Sursa: Mediafax

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.