-3.3 C
România
17 februarie 2025
Breaking News

Coiful de aur de la Coţofeneşti, furat de la Muzeul din Olanda, fusese adăpătoare pentru găini

Coiful de Aur de la Coţofeneşti, furat sâmbătă de la Muzeul din Drents, Olanda, alături de alte trei brățări de aur dacice, a fost descoperit întâmplător în jurul anului 1927, de câțiva copii care păşteau vitele. Adus în gospodărie, coiful de aur a fost folosit inclusiv ca adăpătoare pentru găini.

Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui „incident deosebit de grav, a anunţat Ministerul Culturii.

Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.

Povestea Coifului de aur de la Coţofeneşti

Povestea piesei din tezaurul dacic a fost prezentată în 2020 de Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-un documentar realizat de TVR.

„Acest coif are o istorie atât de stranie încât de multe ori astăzi, privind în urmă, ne mirăm cum de a supravieţuit”, povestea Ernest Târnoveanu, citat de publicația Independent News.

Coiful dacic a fost găsit „cel mai probabil în 1927 sau chiar 1926” de câțiva copii din satul Poiana, care pășteau vitele pe un deal. L-au dus acasă, în gospodărie, potrivit directorului Târnoveanu.

„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, a spus Târnoveanu, în anul 2020.

În curtea familiei Simion, coiful dacic a avut diverse întrebuințări. De exemplu, a fost folosit ca adăpătoare pentru găini.

„După ce a fost adăpătoare pentru găini, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi”, mai spunea Ernest Târnoveanu.

Coiful a fost dus de părinți la un negustor din Ploiești, Jean Marinescu, care a plătit la schimb 30.000 de lei, potrivit sursei citate.

Marinescu a luat coiful şi l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie.

Raluca Turcan: Sunt lucruri ciudate; infractorii au folosit dinamită şi au sustras câteva piese

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt „lucruri ciudate” în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic, menţionând că atenţia merită îndreptată spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur şi că există o suspiciune legată faptul că acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziţiei.

„În primul rând vorbim despre un furt şi sper şi aştept ca autorităţile olandeze, împreună cu Interpolul să coopereze la modul real, să prezinte informaţii şi să ne ofere o perspectivă când bunurile de tezaur ale României vor fi aduse în ţară, vor fi recuperate, în urma unui furt. Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt şi cred că atenţia merită îndreptată şi spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur şi, în acelaşi timp, că există în continuare o suspiciune de ce acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziţiei”, a precizat Turcan duminică, la Parlament.

Ea a adăugat că, în privinţa legalităţii expoziţiei, „orice export de bunuri temporare se realizează în urma propunerii instituţiei de Cultură, avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi paza este asigurată de muzee la nivelul legislaţiei internaţionale”.

„Observ că acum apar tot felul de discuţii cu privire la oportunitatea realizării de expoziţii internaţionale cu patrimoniul cultural al României. Au apărut tot felul de experţi în calitatea şi valoarea muzeelor. Cred că lucrul acesta trebuie făcut de profesionişti şi faptul că toţi membrii şi specialiştii Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor au aprobat prezenţa României în străinătate cu o componentă importantă a patrimoniului într-un lung şir de elemente culturale pe care România le-a desfăşurat în străinătate, cum ar fi expoziţii la Madrid şi Roma, unde au fost artefacte de două ori mai multe decât în Olanda, ar trebui să reprezinte un simbol sau un motiv de mândrie, faptul că România este prezentă cu expoziţii la nivel internaţional este cel mai eficient instrument de diplomaţie culturală, face parte din dialogul cultural al României cu alte ţări.

În acelaşi timp, de aceste expoziţii limitate nu se bucură locuitorii unei localităţi unde se află un muzeu în care se desfăşoară o expoziţie, acolo vin românii din diaspora, participă elita culturală, autorităţii internaţionale, toate lucrurile acestea ajută în România şi cred că faptul că se pune semnul întrebării asupra oportunităţii expoziţiilor internaţionale a trebuit să ne dea foarte multe gândit”, a adăugat Turcan.

Ea a mai spus că şi în România sunt expoziţii internaţionale care sunt bine păzite.

„Vorbim de un furt. Au existat furturi şi la alte muzee internaţionale, nu este o situaţie fără precedent şi nu ar trebui să blocheze o iniţiativă corectă şi sănătoasă a României de a realiza expoziţii”, a mai spus Raluca Turcan.

Articole asemănătoare

Johnson & Johnson a oprit testarea vaccinului anti-coronavirus dupa aparitia unei boli inexplicabile la un pacient

Lucy Ionesco

Iona Niculae, patronul InterAgro, a fost condamnat definitiv la 5 ani de inchisoare

Ioana Badulescu

Parlamentul se reuneste luni in sesiune extraordinara pentru noul Cod Fiscal

Lucy Ionesco