Romanii fără venituri, cu unele excepţii, sunt nevoite să depună o declaraţie fiscală şi să plătească contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5% din salariul minim brut pe economie, adică 57 de lei pe lună, pentru a avea calitatea de asigurat, potrivit Codului Fiscal.
Trei milioane de români, persoane adulte, nu există din punct de vedere fiscal. Trei milioane de „fantome”, după cum spune noul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, într-un scurt interviu acordat republica.ro.
Excepţie fac, printre alţii, elevii şi studenţii în vârstă de până la 26 ani, soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele cu handicap.
Codul Fiscal din 2015 prevede că plătesc CASS persoanele care „doresc” să beneficieze de sistemul public de sănătate, însă în noul Cod Fiscal din 2016 se prevede obligaţia clară a persoanelor fizice fără venituri de a plăti CASS.
„Cum poţi să zici „am trăit fără nici un venit” timp de şase luni? Ce ai făcut? Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum ai putut să trăieşti şase luni fără să câştigi nimic? Nu cumva vorbim nu de faptul că nu ai câştigat, ci de faptul că nu ai declarat? Şi atunci pentru persoanele care timp de şase luni nu au avut niciun venit s-a introdus obligativitatea să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie, adică 57 de lei pe lună, pentru asigurarea de sănătate. Vrem să mai scoatem un pic la lumină, într-un fel, partea de „fantome”.
Pentru că dacă stai să te uiţi în toate cifrele statistice, câţi angajaţi, pensionari, elevi, români emigraţi în străinătate, cu domiciliul acolo sau nu încă, şi scazi din numărul total de cetăţeni români, oricum ar fi nu îţi ies vreo trei milioane de adulţi. Nu îţi ies. Nu vorbim de persoanele care primesc ajutoare sociale. Vorbim de persoane care nu există din punct de vedere fiscal. Nu este posibil aşa ceva. Este una din metodele de a-i scoate la lumină”, a declarat Gabriel Biriş.
Declaraţiile secretarului de stat au stârnit controverse în spaţiul public. Potrivit criticilor, o astfel de atitudine trece dincolo de limita constituţională a prezumţiei de nevinovaţie.
