Negociatorii Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns, la finele anului 2017, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Obiectivele modificărilor de regulament au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), așa-numitul Plan Juncker.
Grupul la nivel înalt pentru simplificare a fost creat în 2015, chiar la inițiativa comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu. Acest grup a fost format din 12 experți care consiliază Comisia Europeană în legătură cu reducerea sarcinii administrative pentru solicitanții celor cinci fonduri.
Au fost agreate și modificări care prevăd că beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări, cum ar fi prețul global, pentru anumite categorii de costuri ce privesc, spre exemplu, angajații, asigurările sau chiria.
Comisarul european Corina Creţu a declarat, ulterior anunțului referitor la simplificarea birocrației, că măsurile trebuie implementate astfel încât România să reducă birocraţia în privinţa absorbţiei fondurilor europene, Comisia Europeană primind, de exemplu, din partea altor ţări solicitări online, în timp ce din partea autorităţilor de la Bucureşti vin cereri „cu zeci de mii de pagini parafate“.
„O politică de coeziune mai simplă și mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, nu doar pentru actuala perioadă de programare, ci și pentru perioada de după 2020. Obiectivele-cheie privind modificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării Fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice.
După negocieri intense cu statele membre și cu Parlamentul European, am reușit să ajungem la un compromis care va permite o simplificare importantă în perioada actuală de implementare. De la bun început, Comisia și-a propus să obțină un echilibru: simplificarea să se facă acolo unde este posibil, fără a afecta însă implementarea programelor care tocmai au început. Este ca acest lucru să fie clar înțeles, mai ales că au existat voci care au reproșat Comisiei că ar fi putut face mai mult”, a declarat Corina Cretu.
„Este dificil să apreciem în prezent care va fi impactul acestor simplificări, mai ales în ceea ce-i privește pe beneficiari, pentru că totul depinde acum de felul în care autoritățile naționale și regionale vor înțelege să aplice simplificarea. Dar sunt șanse foarte mari ca acest set de modificări să reducă semnificativ povara administrativă atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile care administrează fondurile europene. Ca un prim efect al simplificării, autoritățile pot să aloce resursele necesare pentru a veni în sprijinul beneficiarilor.
Dar, subliniez, depinde foarte mult de cât se vor implica autoritățile de management în aplicarea pachetului de simplificare. Tocmai de aceea, voi continua să discut cu autoritățile statelor membre, inclusiv cu cele din România, reamintindu-le că au la dispoziție aceste oportunități, și le voi recomanda să preia cât mai multe dintre aceste simplificări”, a mai spus comisarul.
„Vorbim despre un pachet mai mare cu măsuri de simplificare, iar pentru unele componente ale acestui pachet sunt necesare completări. Însă cea mai probabilă dată de publicare (și intrarea în vigoare) a acestor modificări este în luna martie a anului 2018. Politica de coeziune este complexă, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie prea complicată. Statele membre și programele operaționale ale acestora contribuie în mare măsură la complexitate. Cred însă că este important să se discute deschis despre ceea ce noi numim, în limbaj tehnic, suprareglementare (sau în engleză: gold plating). Există numeroase sesizări din România cu privire la procedurile rigide, uneori prea lungi și prea formale. Sunt și alte cazuri în care cererile de proiecte au mai mult de cinci mii de pagini – ceea ce nu este deloc rezonabil și ne afectează relația cu beneficiarii. Știu și că unele proiecte au fost respinse, pe motiv că beneficiarii nu au putut furniza copii ale autorizațiilor de construcție sau ale drepturilor de proprietate în termenele-limită. În multe cazuri, din păcate, a fost mai importantă respectarea sau conformarea cu cerințele administrative rigide, și nu calitatea proiectului. Dar elementul de noutate de acum este acela că sunt introduse noi posibilități și facilități în ceea ce privește combinarea de fonduri”, a mai spus Corina Cretu intr-un interviu acordat pentru Cotidianul.
