11.4 C
România
19 septembrie 2024
Pe fondul unei crize a fortei de munca, Guvernul a stabilit numarul de lucratori straini pentru anul 2020
Social

Criza de forta de munca in Romania. Cu salarii rusinos de mici fata de cele din UE, tara noastra va fi puternic afectata de scaderea natalitatii si iesirea la pensie

Criza de forta de munca isi face deja simtita prezenta in Romania, iar viitorul se anunta sumbru. Cu salarii rusinos de mici fata de cele din Uniunea Europeana, tara noastra va fi puternic afectata in viitorul apropiat de scaderea natalitatii si iesirea la pensie a unei intregi generații de angajati. La acestea se adauga exodul fortei de munca catre Occident, care continua nestingherit, pe fondul lipsei de viziune a Guvernului, potrivit unui studiu KeysFin.

Dintre statele europene, Romania a inregistrat cea mai mare crestere procentuala a salariului minim in ultimii 10 ani, de 195%, insa nu ne ajuta cu nimic. Salariile raman in continuare foarte mici in comparatie cu cele din Occident. Prin cresterea salariilor din sectorul bugetar, statul a vrut sa impulsioneze piata, dar pe un fond economic instabil, prea putini investitori au urmat acest trend.

In consecinta, viitorul pe piața muncii va fi unul dificil. Scăderea nalității, ieșirea la pensie în următorii ani a unei întregi generații de angajați și mai ales exodul forței de muncă către Occident va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă. ,,Sistemul de educație, așa cum este el croit în prezent, este complet inutil în fața provocărilor din piața muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generații de șomeri cu diplomă, de absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice”, afirmă experții. Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei.

“Avem nevoie de școli de meseriași, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meșteșugărie. Este necesară, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din țările sărace, din Africa și Asia, cu consecințe sociale inerente, vezi cazul Germaniei’, au mai declarat experții de la KeysFin.

Potrivit anlizei realizată de KeysFin, recrutarea în România a devenit o adevărată provocare. Interesul în creștere al angajatorilor a făcut ca piața de HR să crească semnificativ în ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei în 2012 la 3,6 miliarde de lei în 2017. Numărul firmelor de recrutare a avansat susținut, cu aproape 20%, de la 2685 în 2012 la 3192 de companii în 2016, iar profitul net al acestora aproape s- a dublat în acest interval, la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei. Creșterea interesului pentru acest segment economic a dus totodată și la cresterea cu peste 40% a numărului de angajați din companiile de recrutare, între 2012-2017, la 61.800 angajați. ,,Recrutarea de personal s-a profesionalizat în ultimii ani, iar piața a devenit tot mai matură. Vremurile în care firmele își căutau angajații prin anunțuri în ziare sau pe internet au trecut. Firmele și-au externalizat această importantă misiune către specialiștii în domeniu, cei care văd dincolo de CV-uri și care radiografiază piața în căutarea mixului optim de experiență, profesionalism și inițiativă”, afirmă experții de la KeysFin.

Analiza arată că principalii jucători din piața românească de HR sunt, potrivit datelor financiare, Adecco Resurse Umane, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, Lugera&Makler (239 milioane de lei), Manpower HR (105 milioane de lei), Barnett McCall Recruitment (100 milioane de lei) și IHM Total Consult (87,5 milioane de lei). Analiza arată, totodată, că cele mai multe companii de HR sunt concentrate în jurul polilor de creștere economică, precum București-Ilfov (1.073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanța-Dobrogea (390) și Timișoara-Banat (340). ‘’Reprezentarea regională a business-ului în HR urmează, inerent, dezvoltarea economică a României. Investițiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Capitală, Cluj, Sibiu, Constanța și Timișoara, astfel că și necesarul de forță de muncă a urmat această tendință. Radiografia acestui sector vine să susțină semnalul de alarmă privind evoluția discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România crește cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecințe extrem de grave din punct de vedere social”, au declarat experții Keysfin. Nu întâmplător este faptul că zonele unde întâlnim cele mai puține firme de HR sunt cele de unde a plecat și cea mai mult populație, în special în Occident – Moldova, Oltenia și Muntenia.

Articole asemănătoare

6 din 49, 7 noiembrie 2013: Un nou report de peste 1 milion de euro

Bogdan

Videochat de 300 de milioane de dolari, politistii au instituit masurile de ridicare si sechestru

Corina Alexandru

La Tuzla se deschide prima scoala privata de acrobatie aviatica din Romania

Lucy Ionesco