Revolutie fiscala! Guvernul anunta modificarea Codului Fiscal: Salariul minim brut creste la 1.900 lei, noi modificari la pensii, taxa de solidaritate, indemnizatia de crestere a copilului si CAS - CASS
Breaking News

Cum a aparut „revolutia fiscala” a Guvernului Tudose. Premierul a profitat de ambianta globala si a asezat Romania intre evaziune si investitii

„Revolutia fiscala” adoptata de Guvernul Tudose in sedinta de miercuri a inflamat societatea romaneasca, in conditiile in care nu a existat o negociere a prevederilor din OUG de modificare a Codului Fiscal. Multinationalele nu au intarziat sa formuleze obiectii, dar primul-ministru nu a aratat ca ii pasa prea mult, ba chiar le-a dat cateva replici ironice.

Horatiu Pepine, jurnalist Deutsche Welle, sustine intr-un comentariu pe pagina online a publicatiei ca Guvernul Tudose a profitat de ambianta globala privitoare la combaterea evaziunii fiscale, insa atrage atentia ca situatia din Romania e putin diferita de cea din Europa occidentala, care se plange de Google si Amazon.

Dar care este contextul international? Ei bine, miniștrii de finanțe ai Germaniei și Franței au formulat, nu demult, o propunere discutată (fără rezultate) la summit-ul de la Tallin privitoare la taxarea giganților americani ai internetului (GAFA) care activează în Europa. Directiva 1164 ar fi, prin urmare, aplicarea principiilor OECD la nivelul pieței comune europene.

Acesta este contextul general în care a apărut ordonanța de urgență a Guvernului Tudose. Desigur ea se ocupă și cu alte subiecte mai arzătoare pe termen scurt cum ar fi trecerea contribuțiilor sociale de la patron la salariat și care a prilejuit protestele unor sindicate care se tem că angajatorii vor profita de situație ca să scadă salariile.

Dar poate că impactul cel mai puternic asupra mediului de afaceri va fi provocat totuși de aceste măsuri împotriva optimizării fiscale, subsidiare Directivei 1164, considera Horatiu Pepine. În linii mari, guvernul a operat în patru direcții: 1. limitarea deductibilității dobânzilor; 2. impozitarea la ieșire, în cazul unui transfer de active în afara României; 3. consolidarea regulii antiabuz; 4. evitarea evaziunii prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

Desigur ordonanța conține toate detaliile, dar fără să vezi cum se aplică aceste măsuri într-un caz concret sau altul este imposibil de înțeles impactul real. În orice caz, multinaționalele din România nu au întârziat să formuleze obiecții. Astfel, ”Coaliția pentru Dezvoltarea României” (forul cel mai cuprinzător al investitorilor străini) și-a formulat criticile cu privire la toate aspectele aflate în discuție încă de săptămâna trecută.

Dar cât privește problema evaziunii fiscale, marile companii acuză cel puțin două aspecte principale. Primul este graba. Directiva citată mai sus impune statelor membre să adopte măsuri subsidiare până cel târziu la sfârșitul anului 2018, încât să fie aplicate de la 1 ianuarie 2019. Într-adevăr, Guvernul a luat-o înaintea tuturor poate pentru că se află în mare criză de bani sau pentru că se teme că, dacă nu se grăbește, nu mai apucă să schimbe nimic.
Al doilea aspect privește exigența măsurilor adoptate. Coaliția investitorilor străini acuza pragul mult prea mic pe care îl stabilește Ordonanța privind deductibilitatea și avertiza că în aceste condiții nimeni nu o să mai poată investi nimic.

Prin urmare ne găsim în mijlocul unui conflict destul de serios. Guvernul Tudose a profitat de ambianța globală privitoare la combaterea evaziunii fiscale, dar situația din România e puțin diferită de cea din Europa occidentală, care se plânge de Google și Amazon. Economia românească depinde într-o proporție prea mare de firmele străine care activează aici și care, așa cum se vede, au forța de a pune problema ca pe o alegere între evaziune și investiții. Așa încât, până la urmă, negocierea rămâne singura soluție.

Sursa inițială a acestei Directive a reprezentat-o însă un studiu OECD, care punea în evidență că, din cauza evaziunii legale a multinaționalelor, bugetele domestice pierd anual pe tot globul între 100 și 240 de miliarde de dolari. O estimare destul de vagă, desigur. A existat însă un acord larg printre țările OECD și în cadrul G20 cu privire la faptul că regulile ar trebui schimbate la nivel global. Investigațiile jurnalistice privitoare la paradisurile fiscale au fost, de altfel, inițiate tocmai în siajul acestor noi orientări.

Comentariul integral al lui Horatiu Pepine poate fi citit pe site-ul DW

Stiri pe aceeasi tema

Comisia Europeana vrea sa prelungeasca cu inca 30 de zile restrictia privind calatoriile in tarile UE

Cristiana Petrariu Bota

Legea salarizarii, in pericol daca nu se va adopta noul Cod Fiscal

Cristiana Petrariu Bota

Marian Vanghelie ramane in inchisoare, a decis Inalta Curte

Cristiana Petrariu Bota

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult