Cum se fac interceptarile telefonice in alte tari? In Franta, secretul convorbirilor telefonice este garantat prin lege

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota martie 11, 2016 10:32

Cum se fac interceptarile telefonice in alte tari? In Franta, secretul convorbirilor telefonice este garantat prin lege

Procurorii și poliția judiciară vor fi cei care vor realiza interceptări cu ajutorul infrastructurii tehnice a Serviciului Român de Informații (SRI), după ce Curtea Constituțională a declarat, miercuri, neconstituțional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia erau efectuate interceptări de către SRI în cercetări penale. Cum se fac interceptarile telefonice in alte tari? RFI prezinta modelul francez.

În Franţa, secretul convorbirilor telefonice este garantat prin lege. O interceptare telefonică nu este deci posibilă decât în situaţii foarte precise şi pentru o durată limitată. Ce feluri de interceptări există în Hexagon, cine le poate efectua şi la cerera cui?

În Franţa nu există decât două feluri de interceptări telefonice : administrative şi judiciare. Interceptările administrative se fac la cererea ministerelor apărării, de interne sau a vămilor. Cererile acestora trebuie însă neapărat să fie validate, autorizate, în scris de primul ministru. In particular, pentru ministerul de interne, cererea de interceptare este cerută fie de Direcţia teritorială de informaţii, fie de Direcţia de informaţii a Prefecturii de poliţie din Paris iar pentru ministerul apărării cererile sunt înaintate de serviciul de informaţii militare.

Administraţia franceză nu poate asculta şi înregistra convorbirile particularilor decât în situaţii foarte precise, « în afaceri legate fie de securitatea naţională, fie de salvgardarea unor elemente esenţiale din potenţialul ştiinţific şi economic al Franţei, fie pentru prevenirea terorismului, fie pentru prevenirea criminalităţii şi a delincvenţei organizate, fie pentru prevenirea reconstituirii sau menţinerii unor grupuri şi miliţii private dizolvate prin lege. »

Vezi si: Sedinta CSAT de urgenta pe tema deciziei CCR privind interceptarile SRI in cercetari penale

Autorizaţia de interceptare a convorbirilor telefonice este valabilă maximum 4 luni dar ea poate fi reînoită. O înregistrare realizată trebuie distrusă maximum 10 zile mai târziu şi operaţiunea este consemnată într-un proces-verbal. In fine, numai informaţiile legate de afacerea de interes public – securitatea naţională, prevenirea terorismului, şamd – sunt transcrise.

In 6 cazuri din 10 « ţintele » administrative se referă la dosare de crimă organizată dar cifrele nu iau în calcul anul 2015 când Franţa a fost scena unor atacuri teroriste inedite şi extrem de ucigătoare.

Cum sunt făcute celelalte interceptări ?

In cazul interceptărilor zise « judiciare », numai un magistrat, un judecător de instrucţie de exemplu, poate decide, poate ordona efectuarea lor. La fel ca şi în cazul interceptărilor administrative, cererea trebuie motivată în scris iar durata maximă este de 4 luni reînnoibilă. De notat că nu se pot efectua interceptări judiciare decât în dosare în care crima sau delictul concernat este pasibil cu cel puţin doi ani închisoare.

Inregistrările în acest caz sunt transcrise de ofiţerul poliţiei judiciare iar datele audio sunt distruse sub autoritatea procurorului.

Sute de mii de interceptări realizate anual în Franţa

Pentru poliţişti, pentru anchetatori, interceptarea este evident un element indispensabil, mai ales când e vorba de cazuri de reţele criminale sau trafic de droguri. Poliţia evocă circa 230 de mii de interceptări pe an, avocaţii avansează mai degrabă cifra de 650 de mii. In cazul interceptărilor administrative există posibilitatea de recurs, de contestaţie, dar nu şi în cazul interceptărilor judiciare, cum a fost de exemplu cazul cu fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi a avocatului său acum doi ani.

Să precizăm că operatorii de telefonie – mobilă sau fixă – sunt obligaţi să transmită autorităţilor informaţiile cerute « după ce verifică însă că formalismul cererii a fost respectat ». Acest lucru are şi un preţ : operatorul încasează în jur de 500 de euro pentru orice telefon pus sub ascultare plus un « abonament » de 45 de euro pe lună. In 2013 – ultimele date publice – ministerul justiţiei a cheltuit 43 de milioane de euro numai pe interceptările telefonice.

Vezi si: Care vor fi efectele deciziei CCR privind interceptarile SRI? Judecator UNJR: Se va stabili de la caz la caz

SRI nu mai poate face interceptari pentru DNA. Cum motiveaza CCR aceasta decizie

In fine, analiştii notează că o serie de interceptări administrative – în particular privind geolocalizarea, sonorizarea unor localuri sau spionarea unor calculatoare – au fost realizate în trecut de diverse servicii de informaţii în afara legii. E şi motivul pentru care noua legislaţie adoptată anul trecut după atacurile teroriste pune puţin lucrurile la punct şi legalizează anumite practici care până nu demult erau ilegale.

Asculta corespondenta audio pe site-ul RFI.

HotWeek.ro este un site exclusivist, care militeaza pentru promovarea valorilor. Daca te-ai saturat de titluri senzationale, te asteptam sa revii pe hotweek.ro! Ne poti urmari si pe FacebookTwitter sau Google Plus. Daca vrei sa ne scrii, foloseste adresa hotweek.ro@gmail.com.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.