Decembrie este considerata prima luna a iernii. In cursul acestei luni incepe iarna, atat in Calendarul oficial (1 decembrie), cat si in cel popular (6 decembrie, Mos Nicolae) si in cel astronomic (22 decembrie, ziua solstitiului de iarna).
Denumirea lunii decembrie (lat. december) deriva de la cuvantul „decem”, care inseamna zece, deoarece a reprezentat luna a zecea in calendarul roman – cu inceput de an la 1 martie. S-a pastrat aceasta denumire in Calendarul iulian si in cel gregorian – cu inceput de an la 1 ianuarie, chiar daca reprezinta numeric a douasprezecea luna a anului.
In traditia populara, luna decembrie se numeste Undrea, Andrea, Indrea, pastrand astfel amintirea Sfantului Apostol Andrei, praznuit in ultima zi a lunii anterioare, noiembrie.
Luna calendaristica are 31 de zile. Ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele rasare la inceputul lunii la 07 h 31 m si apune la 16 h 38 m, iar la sfarsitul lunii rasare la 07 h 52 m si apune la 16 h 46 m.
Fazele Lunii se produc la: 04 decembrie – Luna la Primul Patrar, la 09 h 00 m; 12 decembrie – Luna Plina, 07 h 12 m (Luna incepe sa descreasca); 19 decembrie – Luna la Ultimul Patrar, 07 h 00 m; 26 decembrie – Luna Noua, 05 h 17 m (Luna incepe sa creasca), potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
La 22 decembrie se face trecerea in semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european, care reprezinta a 10-a zodie pe cercul zodiacal (ce cuprinde 12 zodii).
Solstitiul de iarna are loc la 22 decembrie, la 06 h 19 m 32 s. Solstitiu inseamna „soare nemiscat”. In emisfera nordica, la aceeasi data, este prima zi de iarna astronomica, in care perioada de timp iluminata de Soare este cea mai scurta si, ca urmare, noaptea este cea mai lunga din an. Acest eveniment astronomic este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui. In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.
Decembrie, cea de-a douasprezecea si ultima luna a anului, este asteptata cu multa bucurie, fiind marcata de sarbatori cu mult fast si multe cadouri. Sarbatorile lunii decembrie pregatesc, prin obiceiurile, ritualurile si practicile magice pe care le cuprind, sfarsitul si totodata inceputul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Mos Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Mos Ajun, Mos Craciun, Ingropatul Craciunului, potrivit volumului „Zile si mituri. Calendarul taranului roman” – 2000, Ion Ghinoiu.
Revelionul – ceremonialul de innoire simbolica a timpului calendaristic la cumpana dintre ani, in noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit popular Ingropatul Anului. Mai mult de un mileniu, crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun (25 decembrie), in preajma solstitiului de iarna: la Roma, pana in secolul al XIII-lea; in Franta, pana in 1564; in Rusia, pana in vremea tarului Petru cel Mare; in Tarile Romane, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Anul 2020 va fi un an bisect, avand din punct de vedere astronomic 366 de zile – luna februarie are 29 de zile, cu o zi in plus fata de un an obisnuit.
