Economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR şi fost ministru de Finanţe, a explicat într-un amplu interviu acordat ”Adevărul” care sunt problemele majore cu care se confruntă economia României şi ce le-a generat, avansând soluţii viabile de redresare.
”Economia noastră, asemenea altora din Europa Centrală şi de Răsărit, s-a aflat în anii ultimi într-o fază de revenire, chiar de avânt, după perioada foarte dificilă de după 2009; să ne amintim de corecţii ale imbalanţelor externe la noi, în Ungaria, în ţări baltice, în ţări din zona euro etc. Media creşterii economice în economii emergente din UE a fost de cca.4% după 2014, aproape dublu faţă de media din UE. În acest an are loc o încetinire a creşterii activităţii economice interne (a PIB-ului) de la cca 7% anul trecut către nivelul potenţial, pe care şi eu îl judec în jur de 4-4,5%. Dar este încă prematur să afirmăm care va fi creşterea economiei în acest an; o decelerare semnificativă este însă foarte probabilă”, susţine economistul.
Daniel Daianu mai spune ca o creştere a PIB-ului inferioară celei de anul trecut „nu echivalează automat cu o ştire rea dacă ne gândim la cererea care alimentează deficite externe şi induce presiuni inflaţioniste, dincolo de şocuri pe partea ofertei –precum suirea preţurilor la carburanţi”.
„Drept este că deficitul extern (de cont curent) de 3,3% din PIB anul trecut este mult mai mic decât cel de două cifre din anii 2007-2008 şi ca fost finanţat prin investiţii din străinătate directe în proporţie de cca 70%. După puseurile din prima parte a anului, inflaţia (ca indice al preţurilor de consum) începe să se îndrepte către nivelul prognozat de BNR pentru finele anului, adică 3,5%; inflaţia a înregistrat în iulie o scădere lunară fiind consemnată la aproximativ 4,6%, de la cca 5,4% în iunie”, spune fostul ministru de Finanţe.
În opinia acestuia, BNR trebuia să întărească politica monetară, proces început în a doua parte a anului trecut prin îngustrea coridorului în jurul ratei de politică monetară (la acea dată de 1,75%); în 2018 s-a continuat prin creşterea ratei în trepte, până la 2,50% în mai. Ratele ROBOR, pe piaţa monetară, au crescut ca expresie a întăririi, înăspririi politicii monetare, ce are în vedere ansamblul condiţiilor macro. Este de menţionat ca o accentuare a deficitelor şi un nivel relativ înalt al inflaţiei (fie ea împinsă în sus de terminarea unor efecte de bază, sau de şocuri temporare) nu poate coabita cu dobânzi foarte joase.
Interviul integral, pe adevarul.ro
