Emmanuel Macron, in vizita in Romania. Presedintele Frantei se intalneste cu Iohannis si Tudose

Ioana Badulescu
By Ioana Badulescu august 24, 2017 09:38

Emmanuel Macron, in vizita in Romania. Presedintele Frantei se intalneste cu Iohannis si Tudose

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, efectueaza o vizita in Romania, împreună cu soţia sa, Brigitte Macron. Vizita de lucru a lui Emmanuel Macron la Bucuresti va fi de câteva ore. Pe agenda discuţiilor cu preşedintele Klaus Iohannis şi apoi cu premierul Mihai Tudose, figurează apărarea europeană, cooperarea bilaterală, economia, politica migratorie dar, cap de listă, rămâne delicata chestiune a revizuirii directivei privindu-i pe muncitorii detaşaţi.  

O reuniune, considerată de mulţi drept decisivă, pe tema reformei directivei detaşării, este programată de preşedinţia estoniană a UE în luna octombrie. Emmanuel Macron vrea până atunci să găsească un compromis, de unde şi iniţiativa acestui mini-turneu european în cursul căruia va întâlni 5 lideri regionali – din Austria, Cehia, Slovacia, România şi Bulgaria, noteaza RFI. Țările estice citate mai înainte sunt considerate de Franţa ca fiind cele care « joacă jocul european de o manieră activă » spre deosebire de Varşovia şi Budapesta, evitate de Macron în acest periplu estic.

Discuțiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea și aprofundarea relației bilaterale de Parteneriat Strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internațională şi de securitate. La finalul întrevederii cei doi Președinți vor susține o conferință de presă comună.

Această vizită a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de Preşedinţii României şi Franţei în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie, ocazie cu care Președintele Emmanuel Macron a acceptat propunerea Președintelui Klaus Iohannis de a continua dialogul la București“, a anuntat Administratia Prezidentiala in luna iunie.

Liderul de la Paris este de părere că aşa cum este aplicată azi, respectiva directivă – intrată în vigoare în 1996, adică înaintea extinderii în Europa spre Est – contravine, „trădează spiritul european” şi alimentează populismele şi discursurile eurofobe. Iată de ce Franţa vrea să găsească în primul rând un compromis privind durata detaşării; vrea să plafoneze această durată la un an şi să se ia în calcul toate perioadele intermediare, inclusiv cele de sub trei luni, lucru care nu se face astăzi. Pe scurt şi fără a intra în alte detalii şi mai tehnice, Parisul şi-ar dori ca totalul perioadelor de detaşare pentru un lucrător să nu depăşească 12 luni într-un răstimp de doi ani. Franţa vrea de asemenea să fie respectate condiţiile sociale şi plata. Pentru o aceeaşi muncă prestată, să existe un acelaşi salariu, indiferent de unde vine angajatul. În fine, francezii şi-ar dori o combatere mai eficientă a fraudei iar cei prinşi în culpă, să fie cu adevărat pedepsiţi. Acest ultim capitol ar fi pe cale de ameliorare, „schimburile şi cooperarea bilaterală fiind mai întărite de o vreme încoace” spun surse din anturajul prezidenţial.

Directiva detaşării riscă să otrăvească ideea europeană
Franţa a ridicat această chestiune a detaşării de la rangul de problemă tehnică la cel de dosar politic. Pentru a combate argumentele populiştilor – şi Franţa ştie despre ce vorbeşte – dar şi pentru a refonda proiectul european, pentru a reda încredere europenilor, directiva care riscă, dimpotrivă, să otrăvească ideea europeană, trebuie înăsprită. Și repede, de unde şi iniţiativa acestui turneu european al preşedintelui francez.

Un turneu la care se evocă şi alte teme de actualitate precum apărarea europeană, reforma spaţiului Schengen sau migraţia. Acest ultim subiect poate fi considerat unul „la schimb” în discuţiile legate de înăsprirea directivei detaşării chiar dacă palatul Elysée respinge orice „târguială” de acest gen. Toată lumea ştie că est-europenii au fost cei mai ostili impunerii de cote de refugiaţi. Faptul că Cehia şi Slovacia sunt astăzi gata să găsească un compromis în reformarea directivei detaşării pe care o apărau cu dinţii acum un an, poate că explică şi de ce a mai scăzut presiunea asupra acestor state pentru a accepta migranţi. Dealtfel, la Salzburg Emmanuel Macron recunoştea că el personal „nu este favorabil acestei metode de a impune cote de migranţi unor state”. În acelaşi timp, surse din anturajul preşedintelui francez ne spuneau acum câteva zile că anunţul Bucureştiului de a primi în curând alţi două mii de refugiaţi este „un semnal foarte bun, un semn al Bucureştiul în direcţia unei mai mari solidarităţi, virtute nu neapărat împărtăşită de toate statele europene”.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.