Comisarii europeni Mariya Gabriel si Julian King au pus la punct strategia anti fake news. Comisia Europeană anunță că va combate fenomenul știrilor false, „fake news”, pe care le și definește cu această ocazie. Se caută nu doar mai multa transparență a informației, dar și evitarea unor abuzuri în sens invers. Bruxelles-ul va coopera cu platformele online și-și rezervă dreptul de a reveni la sfârșitul anului cu o altă propunere, dacă cea de față nu dă roadele sperate.
O informație deliberat eronată sau înșelătoare poate fi considerată o știre falsă, un “fake news”, spun experții invitați de Comisia Europeană să se pronunțe asupra fenomenului.
In acest fel UE se dotează cu o definiție clară a unei probleme pe care cu greu s-a decis s-o și rezolve.
Iar pentru a o rezolva, Comisia se bazează pe ajutorul platformelor online (rețele sociale, motoare de căutare, etc.) cu care se va consulta, în cadrul unui forum, până în luna iulie.
Din acel moment, se așteaptă ca aceste platforme să fie echitabile, transparente și responsabile în difuzarea informațiilor.
Informațiile sau site-urile sponsorizate vor trebui să comunice cine, cum și cu cât le sponsorizează; motoarele de căutare vor trebui să dea acces egal tuturor companiilor care răspund unor criterii bazate pe „cuvinte cheie”, informațiile vădit false (conform definiției) vor trebui îndepărtate complet.
Cu toate că această încercare a executivului european de a combate fenomenul este mai doar un cod de conduită pentru actorii internetului, ea are totuși meritul de a dezbate problema.
Definirea fenomenului este extrem de importantă întrucât ea elimină folosirea abuzivă a noțiunii de știre falsă, lucru care se întâmpla de la o vreme des atât în politică cât și în lumea afacerilor, nemaivorbind de jurnalism.
Nu sunt considerate știri false nici jurnalismul de proastă calitate și nici critica, pamfletul, satira sau opinia.
Comisia Europeană va evalua rezultatele acestei campanii în octombrie și dacă se impune, o nouă propunere va fi prezentată în decembrie.
