Raportul de toamnă al Fondului Monetar Internațional (FMI), devenit tradițional, este urmărit cu mare atenție de companii, de analiști financiari și de decidenți din economie și politică. Fiecare dintre ei încearcă să surprindă cum va arăta viitorul economiei mondiale, în viziunea FMI.
Iar capacitatea de analiză a organismului financiar internațional este fără tăgadă. Într-o analiză separată, FMI trece în revistă riscurile care planează asupra economiei mondiale și asupra sistemului financiar.
Studiul pleacă de la constatarea că politicile monetare au susținut creșterea economică. Dar, se spune în raportul prezentat de directorul FMI, că nu trebuie lăsată garda jos. Ultimele șase luni au adus o acumulare de riscuri în economia mondială. Astfel, tensiunile comerciale se accentuează, iar politicile economice ale unor state pun presiune asupra piețelor financiare. Este vorba evident despre economii dezvoltate sau emergente care se confruntă cu scăderi ale monedei, precum Argentina, Turcia sau Italia care a declanșat un adevărat conflict cu Comisia Europeană pe tema nivelului deficitului bugetar prevăzut pentru anul viitor și implicit asupra datoriei publice. De asemenea, îngrijorează posibilitatea de a avea un Brexit dezordonat, adică fără un acord cu Uniunea Europeană.
Fără îndoială, sistemul financiar este mult mai solid decât în urmă cu un deceniu atunci când se declanșa criza. Dar noi vulnerabilități continuă să apară. Raportul FMI vorbește despre creșterea costurilor de împrumut pentru o serie de state ca urmare a creșterii dobânzii la dolar. Există deja economii în care a avut loc creșterea dobânzilor.
Pe termen mediu, probabilitatea ca din economiile emergente să iasă investiții financiare de portofoliu de 100 miliarde de dolari este de 5 procente. Pare puțin, dar nivelul este apropiat de cel de dinainte de criză.
În același timp, în statele în care sistemul financiar este dezvoltat, îndatorarea publică, a companiilor și a populației depășește 200% din produsul intern brut. În total, în 29 de state esențiale pentru sistemul financiar mondial, totalul datoriilor a ajuns la aproximativ 200.000 miliarde euro.
Creșterea îndatorării îngrijorează în măsura în care dobânzile cresc și vor crește. Din acest punct de vedere, raportul FMI recomandă măsuri prudențiale care ar trebui luate de la mic la mare. Adică, de la micile companii la state. Desigur, demersul este salutar, dar rămâne de văzut cum va reacționa mediul economic după ce ani de zile a fost obișnuit cu bani mulți și ieftini pe care îi putea lua de la băncile comerciale. Așa cum statele își rostogoleau datoriile cu fonduri de la băncile centrale.
Totodată, FMI a redus pe toată linia prognozele de creștere pentru anul acesta sau pentru anul viitor. Sau în cel mai bun caz a păstrat prognozele la nivelul din primăvară. Este cazul pentru toate marile economii sau blocuri economice ale lumii: Statele Unite, China, zona euro sau economiile emergente. Încetinirea creșterii nu trebuie să panicheze, dar nici nu poate fi trecută cu vederea. Este, spun analiștii, dovada că ne aflăm în fața schimbării ciclurilor economice. Adică, se face o trecere de la creșterea economică solidă la niveluri mai mici sau chiar către recesiune.
Din acest punct de vedere, România trebuie să fie atentă de două ori. O dată pentru că FMI prognozează pentru anul acesta o creștere de numai 4%, spre deosebire de cei 5,5% cu care s-a construit bugetul. O diferență în jos va face deficitul bugetar să fie pus în pericol. A doua oară, România este dependentă de creșterea economică a Uniunii Europene și în special a zonei euro, pentru că acolo sunt principalii parteneri comerciali. O încetinire a creșterii zonei euro va afecta și economia românească. De aceea, prudența se recomandă și pentru politicile publice autohtone.
