FMI atrage atentia asupra riscurilor care planeaza asupra economiei mondiale si sistemului financiar
Economie

FMI continua negocierile cu Guvernul. Ce se ascunde dincolo de informatiile oficiale

Negocierile dintre Guvernul Romaniei si reprezentantii FMI continua, sambata, la sediul Ministerului Finantelor, pe fondul unor discutii tensionate purtate vineri. Fondul Monetar International (FMI) si oficialii romani au ajuns, dupa negocierile de vineri, la un singur acord: ca nu sunt de acord. Problema: deficitul bugeta. Autoritatile romane si-au mentinut pozitia privind un nivel al deficitului bugetar de 1,4% din PIB pentru 2015, insa FMI vrea un deficit bugetar de 0,9% din PIB pentru anul 2015. Pozitia Fondului ar putea fi de fapt o incercare de a mai reduce din pretentiile autoritatilor de la Bucuresti, cred unii experti. Altii cred ca cererile Fondului Monetar International nu vor face bine Romaniei. 

Solicitarea de reducere a deficitului bugetar este considerata inacceptabila de partea romana, care ia in calcul intreruperea discutiilor daca nu este agreat un deficit de 1,4%. Ministrul Bugetului, Darius Valcov, a declarat ca nu se accepta schimbarea regulilor in timpul jocului si ca o astfel de masura ar insemna ingenuncherea economiei romanesti.

Valcov a confirmat aceste informatii si la Realitatea TV. Intrebat daca este luata in calcul ruperea acordului cu FMI in cazul in care nu se vor intelege asupra deficitului, Valcov a evitat sa dea un raspuns clar. Insa, chiar daca se rupe acordul cu FMI, raman angajamentele in fata Comisiei Europene.

FMI si Comisia Europeana ar dori un deficit bugetar pentru anul viitor de doar 0,9%. Tinta deja stabilita era de 1,4%. insa chiar si acest prag este dificil de atins si, pentru sunt constrangeri mari, dar si cheltuili promise uriase, guvernul de la Bucuresti incearca sa obtuina niste derogari, pentru a se putea duce cu deficitul la 2,1%.

Guvernul incearca sa obtina o derogare de 0,7% peste 1,4%. in schimb, FMI ar dori ca, adunat cu toate acele cheltuieli suplimentare pentru aparare si pentru cofinantarea fondurilor europene, deficitul sa fie cat mai apropiat de acest 1,4% si de aceea imping discutiile catre un deficit sub 1%. Sunt pozitii foarte dure in aceste negocieri si poate ca discutia ar trebui stratificata putin.

De ce s-a radicalizat pozitia expertilor. De cati bani ar avea nevoie statul

In primul rand, cerintele vor fi mari pentru ca, sa nu uitam, se incearca reluarea acordului, mai scriu cei de la Digi 24. In vara, expertii FMI si ai Comisiei au plecat dupa ce nu s-au inteles cu Guvernul pe reducerea CAS. Apoi au mai fost niste discutii in toamna, la Bruxelles. A fost un acord practic suspendat si acum, expertii au venit mai incruntati la Bucuresti. Guvernul a dat drumul la pomeni electorale, iar acum trebuie sa tina cartoful fierbinte cu mana goala, caci are constrangeri bugetare.

La un al doilea nivel ar putea fi vorba si de executia bugetara din acest an. Stim ca va fi un deficit bugetar mic – dupa unii se va incadra la 1,5%. Guvernul a aratat ca se poate si astfel da munitie institutiilor internationale. Numai ca au fost programate cheltuieli mari pentru anul viitor, de pana la 17 miliarde de lei, neacoperite. Daca ar fi stabilit si un deficit mai mic, de 0,9%, care ar insemna ca se va adauga un alt deficit de finantare de vreo 3,5 miliarde de lei, practic, la final, ar insemna ca statul ar trebui sa faca rost de vreo 5 miliarde de euro pentru a respecta toate angajamentele – si cele de cheltuieli, si de deficit. E imposibil.

Si pentru ca e greu, iar Guvernul de la Bucuresti a fost rebel, institutiile internationale preseaza.

Premierul Victor Ponta a spus destul de transparent, vineri, de unde vine presiunea: „Cred ca nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun un lucru, dincolo de acordul cu FMI. Esentiala este relatia noastra cu Comisia Europeana, acolo sunt marile probleme. Nu as vrea totusi sa fim elevii-model acceptand niste conditii care ne impiedica sa ne dezvoltam in ritm accelerat. Pentru mine ca prim-ministru si guvernul meu este inacceptabil un deficit de 0,9”, a spus Victor Ponta.

Premierul a postat, aseara, pe contul de Facebook un tabel cu deficitele altor tari europene, insotit de un comentariu laconic: „De ce nu putem acceptat mai putin de 1,4 deficit”.

Guvernul si-a construit proiectul de buget pe 2015 avand prevazut un deficit de 1,4 la suta din Produsul Intern Brut. Cu alte cuvinte, aproape 10 miliarde de lei peste ce venituri aduna.

Ce spun expertii

Pozitia Fondului ar putea fi de fapt o incercare de a mai reduce din pretentiile autoritatilor de la Bucuresti, cred unii experti. Altii cred ca cererile Fondului Monetar International nu vor face bine Romaniei.

„Ca sa putem sa acoperim gaurile care s-au creat, acesta este nivelul la care trebuie sa ajunga deficitul, in niciun caz 1,4 cat era programat. si 2% cat cere Guvernul, pentru cheltuielile militare mi se pare putin, deci mai trebuie urcat”, spune profesorul de economie Mircea Cosea.

„ (Guvernul – n.r.) a dorit sa-si asigure o marja de negociere care in final sa duca la deficitul de 1,4% pe care Romania s-a angajat sa il atinga in anul 2015, cu toate ca planul initial al Guvernului era sa obtina o derogare de la aceasta tinta de deficit pentru a putea avea un deficit mai mare”, spune Radu Craciun, economistul-sef al unei banci comerciale.

Probabil ca la finalul negocierilor, niciunul dintre aceste procente nu va fi valabil. Fiecare parte are o pozitie de forta pentru a incearca sa obtina cat mai mult de la celalalt. FMI si Comsia vor sa duca deficitul cat mai jos, Guvernul il vrea cat mai sus.

Articole asemănătoare

Sorin Grindeanu incantat ca econmia nationala a crescut mai mult decat prevedeau analistii

Delia Ion

Preturile la alimente in Germania, mai mici ca in Romania. O spune o romanca rezidenta

Lucy Ionesco

Banca Mondiala: Nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea in saracie a crescut in Romania de la 14 dolari la 19 dolari

Ioana Badulescu