-2.9 C
România
17 februarie 2025
Breaking News

Interviu cu Joe si Mari, doi tineri care au lasat Bucurestiul pentru un proiect de cercetare etnografica in cele mai izolate sate din Apuseni

Joe şi Mari sunt doi tineri care au lăsat Bucureştiul pentru a începe un proiect de cercetare etnografică în cele mai izolate sate din Munţii Apuseni. Ei sunt GROOVE ON şi au plecat în căutare de cântece vechi, de meşteşuguri şi de tradiţii. Joe şi Mari au dezvoltat un proiect naţional de cercetare etnografică, care se va materializa la final într-o colecţie de folclor românesc.

La Origini este un amplu proiect de dezvoltare durabilă care înglobează cercetarea etnografică în teren şi Muzeul Viu de la Tecşeşti. În cadrul proiectului naţional La Origini, cei de la GROOVE ON călătoresc, din noiembrie 2014, cu un studio mobil prin Munţii Apuseni pentru culegerea şi înregistrarea cântecelor, tradiţiilor şi meşteşugurilor locale.

Un alt proiect marca GROOVE ON este Muzeul Viu de la Tecşesti, proiect care se va desfăşura pe o perioada de minim 5 ani în Munţii Apuseni, mai precis în satul Tecşesti de la poalele Pietrei Cetii, din judeţul Alba. Proiectul pentru dezvoltarea muzeului implică reproducerea ipotetică a unor locuinţe din perioada neolitică şi medievală, cât şi restaurarea locuinţelor de la începutul secolului XX din zona. Va fi un muzeu viu deoarece oamenii vor putea locui în gospodării şi vor avea acces la o istorie aplicată. Construcţiile au inceput în august 2014 odată cu Tabăra de (re)creaţie “7 zile în Poiana”.

HotWeek.ro a stat de vorba cu Joe şi Mari pentru a afla despre proiectele lor de cercetare etnografică şi despre incursiunea lor în cele mai izolate sate din Munţii Apuseni. Interviul integral il puteti citi mai jos. La sfarsitul materialului puteti viziona o galerie foto cu Joe, Mari si proiectele lor minunate. Pentru mai multe detalii, puteti intra pe grooveon.ro.

Reporter: Cum şi când a început povestea Groove On?

Groove ON şi-a început povestea în 2009 în Bucureşti, sub forma unui studio de radio deschis publicului cu emisiuni zilnice audio/video în direct pe www.grooveon.ro, o platformă de promovare a artiştilor şi performerilor români din mediul underground.

Scena octogonală Groove ON a fost invitată în cadrul festivalurilor: B’Estfest (2011/ 2012/ 2013), I Love Festival 2011, Tuborg Green Fest Peninsula Felsziget 2011, Rebirth Water Festival 2011, etc.

Activitatea noastră ca radio a culminat cu turneul Romania Underground 2014, realizat cu studioul mobil Groove ON. Turneul a fost prima iniţiativă din ţară pentru alcătuirea unei baze de date a mişcării non-mainstream româneşti. Am reuşit să creăm o conexiune între DJ-ii din principalele oraşe ale ţării şi publicul larg, prin transmisiunile în direct realizate din diferite locuri, care pe durata emisiei s-au transformat în studiouri de radio deschise publicului. Am parcurs peste 3.500 de km timp de şase luni (februarie – iulie 2014), am vizitat 15 oraşe din ţară şi am întâlnit peste 170 de artişti locali. Toate mixurile înregistrate de studioul mobil în turneu pot fi ascultate pe www.grooveon.ro

Rep. Cum a venit ideea proiectului La Origini?

În 2012 Groove ON a devenit ONG: Asociaţia Culturală pentru Dezvoltare Durabilă Groove ON. Pe lângă organizarea de evenimente culturale (spectacole de teatru, proiecţii de film, concerte şi evenimente muzicale, expoziţii) asociatia are ca scop promovarea ecoturismului, agroturismului şi petrecerea timpului liber în mijlocul naturii.

Pentru îndeplinirea acestui scop, începând cu august 2014 am demarat proiectul Muzeul Viu de la Tecşeşti. Este vorba despre un proiect amplu, care se va desfăşura pe o perioadă de minim 5 ani în Munţii Apuseni, mai precis în satul Tecşeşti de la poalele Pietrei Cetii, din judeţul Alba. Proiectul pentru dezvoltarea muzeului implică reproducerea ipotetică a unor locuinţe din perioada neolitică şi medievală, cât şi restaurarea locuinţelor de la începutul secolului XX din zonă. Va fi un muzeu viu deoarece oamenii vor putea locui în gospodării si vor avea acces la o istorie aplicată. Am început construcţiile în august 2014 o dată cu Tabăra de (re)creaţie “7 zile în Poiană”. Împreună cu toţi participanţii am ridicat un cuptor de lut şi scheletul din lemn al “căsuţei bucătarului”. Conform cercetărilor arheologice din zona Piatra Craivii (în apropierea Tecşeştiului) acest tip de construcţii se foloseau încă din perioada dacică. Tema taberei a fost inspirată de cultura neolitică şi fiecare activitate desfăşurată a presupus un exerciţiu de imaginaţie din partea tuturor celor implicaţi, despre cum ar fi gândit şi acţionat un om din acea epocă pe baza resurselor naturale din mediul său înconjurător.

Pentru o mai bună înţelegere a modului în care au gândit, au trăit şi s-au gospodărit oamenii locului am decis să pornim într-o cercetare etnografică pentru culegerea şi conservarea legendelor, cântecelor, meşteşugurilor şi tradiţiilor de la păstrătorii de folclor autentic românesc de astăzi.

Aşa s-a născut La Origini, un amplu proiect de dezvoltare durabilă care înglobează cercetarea etnografică în teren, pe parcursul următoarelor ierni şi dezvoltarea muzeului viu prin intermediul taberelor de construcţie, pe durata verilor.

Rep. Într-o lume copleşită de non-valori, de ce un proiect de cercetare etnografică şi de redescoperire a tradiţiilor româneşti autentice?

În timp ce aşterneam pe hârtie planul de acţiune al primei construcţii din cadrul Muzeului Viu de la Tecşeşti, am înţeles că generatia celor care au amintiri din perioada celui de-al doilea război mondial şi ar putea să ne ofere mai multe informaţii despre cum se trăia odinioară, are din ce în ce mai putini reprezentanti. Stingerea acestei generatii înseamnă disparitia unei istorii orale valoroase. Aşadar, am decis sa plecăm în căutarea acestor oameni, să le ascultăm şi să le înregistrăm totodată povestea vieţii lor. Facem această cercetare etnografică cu speranţa că mai mulţi tineri încep să conştientizeze că cea mai bogată sursă de folclor începe din interiorul familiei (bunicii, de ex.)

Am observat că în prezent, la sat, foarte puţine persoane în vârstă mai cunosc cântece vechi autentice. Cercetarea etnografică în care ne-am angajat vine dintr-o dorinţa de a conserva aceste tradiţii pe cale de stingere, prin înregistrarea şi redarea lor ulterioară către publicul larg pe site-ul www.grooveon.ro şi sub forma unor publicaţii de colecţie.

Rep. Joe şi Mari, aţi lăsat Bucureştiul şi aţi ales să locuiţi în cele mai izolate sate din Munţii Apuseni pentru a regăsi tradiţiile uitate ale României. Cum a fost această schimbare pentru voi, ca tineri trăiţi la oraş?

Fără această schimbare de peisaj nu ar fi existat partea de cercetare în teren. Şi cum ne place aventura, nu ne aducem aminte să fi existat o perioadă de adaptare. De cum am ajuns în zonă ne-am simţit în elementul nostru. Am remarcat încântaţi plusul de energie şi vitalitate pe care îl aveam datorită liniştii şi aerului proaspăt de munte.

Cât despre regăsirea tradiţiilor… poate am reuşit să ne regăsim doar pe noi înşine (cadrul a fost perfect pentru astfel de căutări interioare) căci la munte tradiţiile nu sunt uitate! Sunt respectate şi integrate atât în rutina zilnică cât şi în cadrul sărbătorilor. Doar că în mediul urban fie şi-au pierdut însemnătatea, fie nu sunt cunoscute, păstrate, transmise.

Ne-ar plăcea ca pe viitor să putem explora toate zonele etnografice ale României, inclusiv regiunile româneşti din afara graniţelor geopolitice ale ţării: Basarabia, Transnistria, Bucovina de nord, Timocul, etc. Şi ca să fie completă cercetarea noastră etnografică, ea ar trebui să se încheie după ce am ajuns şi printre istroromânii, meglenoromânii şi aromânii din Peninsula Balcanică. Pentru asta va trebui să ne rezervăm o lungă perioadă de călătorii, mult spaţiu de stocare şi un van în care să încăpem cu tot cu echipament.

Rep. Cum sunt oamenii în Munţii Apuseni, ce v-a impresionat cel mai mult trăind printre ei?

Satele răspândite în Munţii Apuseni sunt organizate după modelul comunităţii de tip autarhic. Poate fi făcută o analogie între aceste cătune şi sistemele autosuficiente din economie. Ceea ce produce comunitatea, îi este suficient pentru un trai de calitate şi o bună desfăşurare a activităţilor ei. Figura centrală a satului este biserica în jurul căreia sunt aşezate gospodăriile. Iar în majoritatea cătunelor izolate din Apuseni nu există magazine, pentru comerţ fiind necesară deplasarea localnicilor spre oraş.

Izolarea acestor sate este doar aparentă, dealtfel locuitorii lor sunt oameni ageri, întreprinzători, la curent cu situaţia actuală a ţării şi cu o vedere clară asupra lucrurilor importante în viaţa unui om.

Ne-a impresionat faptul că au o omenie ieşită din comun. Sunt oameni puternici, deschişi, binevoitori şi deosebit de credincioşi. Înţelepciunea lor ne-a fost de mare ajutor în majoritatea situaţiilor întâmpinate pe parcursul proiectului. Ne-am ataşat foarte mult de ei şi ţinem constant legătura. Este greu de descris sentimentul de familie pe care îl trăim alături de ei. Dragul pe care noi l-am prins de aceste locuri şi de aceşti oameni se datorează numai felului lor de a fi. Sinceritatea şi onestitatea este intrinsecă oricărei acţiuni pe care o întreprind. Acolo sus, ei sunt mult mai aproape de Dumnezeu.

Rep. Au trecut câteva luni bune de când aţi pornit proiectul. Ce aţi reusit să culegeţi? În ce locuri aţi început frumoasa voastră călătorie, unde sunteţi acum şi unde urmează să ajungeţi?

În perioada decembrie 2014 – februarie 2015 am desfăşurat primul sezon de cercetare etnografică în Muntii Apuseni. Această primă etapă a fost dedicată asezărilor de pe Valea Cetei şi Valea Gălzii din Masivul Trascău. Materialele audio/video au fost înregistrate în localitătile: Tecşeşti, Răicani, Dealul Mocanului, Cetea, Galda de Jos, Teiuş, Ighiu şi Tibru.

În toată această perioadă am locuit într-o casă bătrânească din satul Tecşeşti, deplasându-ne pe jos către celelate cătune. Înregistrările sunt făcute în gospodăriile oamenilor care au fost implicaţi în cercetare. Dintre cântecele culese majoritatea lor nu sunt consemnate sau înregistrate vreodată. În următoarele sezoane vom acoperi toate zonele din Apuseni locuite de mocani, ca apoi să urcăm către Tara Moţilor.

Rep. Vrem ca cititorii să înţeleagă cum strângeţi voi cântecele, tradiţiile şi meşteşugurile şi dacă ne puteţi spune cum arată o zi obisnuită din noua voastră viaţă?

Toate materialele culese în acest prim sezon sunt înregistrate în format audio şi video. Am folosit o cameră video, o cameră foto şi un reportofon. Echipa din teren a fost formată din cinci persoane: Ionuţ Onea (Joe) din Bucureşti, Marinela Bota din Constanţa, Adrian Tudoran (Electroclown) din Brăila, Vlad Alexe din Breaza, Prahova şi Cristina Burduja din Republica Moldova. Adesea am fost însoţiţi de profesorul Daniel Tiutiu din Aiud. Daniel este un bun cunoscător al zonei şi ne-a fost ghid şi îndrumător în această primă experienţă a noastră de cercetători.

Deşi membri echipei provin din domenii diferite, avem în comun pasiunea pentru folclorul autentic românesc. Joe este un veteran al producţiei de radio, sunet de film şi televiziune, având o experienţă în domeniu încă din 1999. Este pasionat de muzica popoarelor şi de munte. Electroclown este producător de muzică electronică, cântă la diverse instrumente, în special cele de percuţie, şi este pasionat de grafică foto şi video. Mari este filolog specializat în lingvistica romanică şi dialectologie. Este pasionată de motive tradiţionale şi meşteşuguri, în special croiala materialelor organice. Vlad a studiat antropologia, este pasionat de fotografie, documentare etnografice, instrumente şi meşteşuguri tradiţionale. Cristina este de profesie jurnalist. Este pasionată de scrierea creativă şi susţine ateliere de creaţie pe tema scrisului.

Echipa a abordat o metodologie asemănătoare cu cea aplicată în domeniul etnografiei sau antropologiei. A fost prima experienţă de “cercetători” pentru fiecare dintre noi şi ne-am descurcat excelent din punctul nostru de vedere. La interviuri se crea o atmosferă intimă, o dată prin atitudinea noastră degajată, dar şi prin faptul că am reuşit de fiecare dată să îi facem pe oameni să înţeleagă rolul nostru acolo. Aparatele audio, foto şi video au fost prezente într-un mod discret iar înregistrările au decurs întotdeauna într-un mod natural.

O zi obişnuită a echipei însemna trezitul dis de dimineată, înviorarea şi micul dejun, alegerea locului şi a persoanelor “subiect” şi mersul pe jos până la destinaţie (adesea 5-10 km cu zăpada până la genunchi). Interacţiunea cu oamenii era foarte naturală şi începea cu prezentarea noastră, cine suntem şi ce facem. Pentru că abordarea noastră era de tipul “practică observativă”, ne implicam în activităţile gospodăriei şi ne ofeream ajutorul la tăiatul lemnelor, pregătitul mâncării, depozitarea fânului pentru animale, adăparea şi îngrijirea animalelor. Astfel puteam observa îndeaproape care sunt obiceiurile şi ce simţeau oamenii locului fată de tradiiile lor. Continuam cu interviul propriu-zis, în care oamenii depănau poveşti şi legende, cântece sau istorisiri din strămoşi, întâmplări din perioada războiului şi a rezistenţei anticomuniste din munţi sau ne arătau cu ce se îndeletniceau. În timpul interviurilor fiecare dintre noi avea câte o sarcină: intervievare, filmarea cadrelor, fotografiere, înregistrarea audio si consemnarea notiţelor. Seara, înainte de culcare, aşterneam pe hârtie minuta zilei şi extrăgeam cântecele şi momentele esenţiale din înregistrări.

Aceasta a fost rutina noastră cât timp am fost pe teren. În prezent ne aflăm la Cluj şi suntem în perioada de post-producţie şi montare a tuturor materialelor culese în această primă etapă, pentru publicarea lor.

De abia aşteptăm să începem sezonul doi. În noiembrie sperăm să pornim la drum cu o echipă mai numeroasă pentru o acoperire eficientă a zonei. Vrem să ne înarmăm cu mai mult spaţiu de stocare şi echipament tehnic, multă sănătate şi entuziasm. Doamne ajută!

Rep. Care este cel mai impresionant lucru pe care l-aţi descoperit în aventura voastră etnografică?

Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost înţelegerea faptului că deşi se spune că există locuri izolate în România, singurătatea sau sărăcia nu sunt termeni care să caracterizeze starea de spirit sau locuitorii acestor zone. Sunt prejudecăţi formate de sistemul urban. Acest fapt ne-a mărit considerabil determinarea de a construi un loc propice pentru acumularea cunoştinţelor şi formarea unor judecăţi de valoare corecte în raport cu viaţa la ţară şi tradiţia poporului român.

Rep. Ce evenimente aveţi programate pentru această vară?

Cel mai important eveniment pentru noi din această vară este Nedeia, între 3-5 iulie în satul Tecşeşti, comuna Întregalde, jud. Alba. Această manifestare culturală la care participăm este o adaptare modernă a nedeilor tradiţionale care se ţineau demult în zonă. Va fi un prilej de sărbătoare cu muzică, târg, ateliere de meşteşuguri şi mâncare tradiţională. Ca să vă faceţi o idee despre muzica de la nedeie: sunt invitaţi cei mai buni DJ de muzică electronică din underground-ul românesc. Se vor susţine ateliere de meşteşuguri (legătorie de carte, instrumente muzicale tradiţionale, sculptură în lemn, etc.) şi vom avea la dispoziţie un spaţiu de joacă unde vom putea modela în lut. Se va organiza bineînţeles şi nelipsitul târg cu produse artizanale. Pentru că vrem să sprijinim comunitatea locală, toate produsele pe care le vom consuma la nedeie provin din gospodăriile satului, iar pâinea ?i plăcintele se vor coace la cuptorul de lut. Pentru mai multe detalii despre cum se poate participa la Nedeia vă invităm să urmăriţi evenimentul pe pagina noastră de FB sau să accesaţi site-ul www.grooveon.ro

Cel de-al doilea eveniment major este Tabăra de (re)creaţie de la Tecşeşti, care se va desfăşura pe durata lunii august. Printre activităţile pe care ni le-am propus se numără: reproducerea ipotetică a unei locuinţe circulare din perioada neolitică; clacă pentru adunatul fânului; amenajarea şcolii din sat, etc. Tabăra este gratuită şi îi aşteptăm pe toţi cei pasionaţi de astfel de activităţi. Mai multe detalii despre tabără vom publica în curând pe site-ul www.grooveon.ro

Rep. Cine poate veni la evenimentele organizate de voi?

Ne bucurăm de o popularitate în rândul tinerilor. Însumăm aproape 9500 de followers pe pagina şi profilul nostru de FB. Ei sunt la curent cu evenimentele şi notificările noastre. Desigur, la evenimentele pe care le organizăm este bine venită toată lumea, indiferent de vârstă, origine şi scopuri în viaţă. Încurajăm libera exprimare prin artă într-un cadru natural şi ne place compania celor cărora le place arta, ştiinţa şi natura.

Rep. Am văzut pe pagina online că aţi derulat o campanie de donaţii pentru ca acest proiect să poată fi dus la bun sfârşit. Cum vă descurcaţi financiar, practic de ce mai aveţi nevoie?

Cu ajutorul campaniei de strângere de fonduri pentru proiectul La Origini, derulată pe site-ul www.grooveon.ro, am reuşit să strângem fabuloasa sumă de 201 euro, bani cu care ne-am achiziţionat camera video şi recorder-ul audio profesional pentru înregistrarile din teren. Restul cheltuielilor pentru proiect au fost acoperite de contribuţiile personale.

Cu ajutorul celor care au fost alături de noi, sau au donat, am reuşit să ducem la bun sfârşit prima etapă de cercetare. Cei care s-au implicat în acest proiect au primit materiale audio înregistrate în timpul anchetei din teren (cântece, colinde, doine).

De asemenea, pentru proiectul Romania Underground Tour 2014 am derulat o campanie de crowdraising ce a dus la încheierea cu succes a turneului. În prezent, parte dintre cei care au contribuit financiar aşteaptă să primească din partea noastră colecţia pe suport fizic a materialelor audio/video înregistrate în turneu. Momentan căutam o editură/publisher care să ne ajute să publicăm şi să lansăm colecţia Romania Underground Tour 2014.

Proiectele Groove ON depind exclusiv de ajutorul financiar şi implicarea publicului. Toţi cei care doresc să ne sprijine pentru materializarea proiectelor o pot face prin donaţii directe către Asociaţia Culturală pentru Dezvoltare Durabilă Groove ON, în contul în lei deschis la Banca Raiffeisen, IBAN: RO25 RZBR 0000 0600 1508 7905 (CIF 30709684), sau accesând magazinul nostru online.

Alte forme de finanţare a proiectelor noastre o reprezintă redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit către asocia?ia Groove ON, sau sponsorizări şi parteneriate cu entităţi juridice, instituţii şi organizaţii nonguvernamentale.

Cei care sunt interesaţi de agenda noastră şi doresc să afle mai multe detalii despre proiectele pe care le desfăşurăm, ne por contacta prin email la adresa info@grooveon.ro

Rep. Vă e dor de Bucureşti?

Bucureşti este unul dintre cele mai dinamice şi interesante oraşe pe care le cunoaştem. Avem o mulţime de prieteni în Bucureşti, inclusiv familia. Momentan locuim în Cluj-Napoca, pentru a fi mai aproape de munţi. Pe lângă proiectul La Origini despre care am discutat, anul acesta participăm la o mulţime de evenimente locale în capitala europeană a tineretului 2015. Intenţia noastră este de a ne muta în muzeul viu de la Tecşeşti începând cu anul următor. Promovăm traiul şi petrecerea timpului liber în natură şi cum altfel ne-am putea atinge scopul dacă nu am locui în mijlocul ei?

Rep. Vom reveni cu impresii de la evenimentele voastre. Până atunci noi va dorim succes şi felicitări pentru iniţiativă. Sunteţi speciali şi lumea trebuie să ştie ce lucruri minunate faceţi. Mult succes!

Multumim din suflet hotweek.ro pentru invitatie. Vă asteptăm la Nedeie si la Tabăra de (re)creatie din august. Felicitări pentru treaba minunată pe care o depuneti pentru informarea transparentă si impartială a românilor de pretutindeni. Mult succes în tot ce v-ati propus!

Nota: Pentru a asculta colectia de folclor romanesc stransa pana acum de echipa GROOVE ON, puteti intra si pe Youtube.

HotWeek.ro este un site exclusivist, care militeaza pentru promovarea valorilor. Daca te-ai saturat de zvonuri si de „stiri bomba”, te asteptam sa revii pe hotweek.ro! Ne poti urmari si pe Facebook, Twitter sau Google Plus.

 [ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-1.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-3.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-5.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-9.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-7.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-4.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-8.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-6.jpg”]

[ot-caption title=”GROOVE ON” url=”https://www.hotweek.ro/wp-content/uploads/2015/06/grooveon-91.jpg”]

Articole asemănătoare

Se plafoneaza preturile la energie, gaze, apa si carburanti, conform Ordonantei militare 4

Lucy Ionesco

Filmul „La Gomera”, în regia lui Corneliu Porumboiu, a fost prezentat în premieră mondială la festivalul de Film de la Cannes

Ioana Badulescu

Timmermans in PE: Ultimele evolutii din Romania sunt ingrijoratoare. Lucrurile merg inapoi si poate fi daunator pentru locul Romaniei in UE

Ioana Badulescu