Sfarsitul de saptamana a fost extrem de incins, dar si de incoerent in ceea ce priveste viitoarele masuri bugetare pe care le va lua Guvernul. Totul a inceput atunci cand senatorul liberal Florin Citu, a facut public un document pe care Executivul l-a trimis Comisiei Europene sub semnatura ministrului finantelor, Eugen Teodorovici, transmite RFI.
Documentul face parte din corespondenta pe care Romania o are cu Comisia Europeana in vederea structurarii bugetului pe anul viitor si configurarii unei proiectii bugetare pentru urmatorii trei ani. De mentionat ca institutia europeana a initiat dialogul cu Romania inca din primavara acestui an, iar raspunsul ministrului finantelor roman a venit abia luna aceasta.
Numai ca analizele bugetare incluse in documentul transmis Comisiei Europene nu seamana deloc cu mesajele extrem de optimiste care sunt folosite de oficialii guvernamentali in tara. In sensul ca Ministerul Finantelor afirma ca are ca varianta de lucru inghetarea salariilor bugetare. Adica, acest lucru ar presupune amanarea aplicarii legii de salarizare unitare. Masura ar putea fi luata in ideea incadrarii bugetului in tintele de deficit si de deficit structural impuse de tratatele fiscale europene.
La sfarsitul acestei saptamani, undeva la o televiziune, ministrul finantelor Eugen Teodorovici, a recunoscut ca documentul este real, ceea ce este un pas inainte, dar a si explicat ca varianta inghetarii salariilor in sectorul bugetar nu este decat o ipoteza de lucru.
Mai mult, ministrul a plusat. A afirmat ca o varianta luata in calcul este ca unele masuri bugetare sa fie devansate, adica sa fie luate in anul 2020, in loc de anul 2022. Este neclar daca se refera la legea de salarizare unitara sau la proiectul de lege a pensiilor. Daca se includ si pensiile, ideea este de-a dreptul fantezista, pentru ca daca s-ar aplica promisiunile legii, toate veniturile bugetare de anul viitor ar trebui sa fie cheltuite numai pe pensii si salarii.
Ministrul finantelor a mai anuntat si o analiza pe care institutia pe care o conduce o are in vedere asupra aparatului bugetar. Nu este deloc clar daca dupa analiza ar urma o restructurare de personal bugetar sau o plafonare a salariilor. In acelasi timp, ministrul a declarat ca se va mentine masura de limitare a angajarilor in anumite sectoare bugetare.
Dar interventia ministrului finantelor, care oricum nu a fost deloc clarificatoare, a fost urmata de cea a minstrului muncii. Lia Olguta Vasilescu a scris pe o retea de socializare despre masurile de anul viitor. Multe dintre ele se bat cap in cap cu ideile ministrului finantelor, cea mai importanta fiind aceea ca ministrul muncii sustine aplicarea salarizarii bugetare asa cum prevede legea. Adica, fara o inghetare a salariilor, dar si fara o devansare a cresterilor de salarii si de pensii. Este, sa recunoastem, greu de inteles ceva de la cei doi membri ai guvernului.
Si pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a publicat o nota prin care propune, nici mai mult, nici mai putin, decat o revolutie a salariului minim facuta peste noapte, adica de la 1 noiembrie, adica peste cateva zile. Este vorba despre cresterea salariului minim la 2.080 lei, un salariu minim de 2.350 lei pentru angajatii care ocupa posturi pentru care sunt necesare studii superioare si tot 2.350 lei pentru angajatii care au o vechime de 15 ani. Exista si o lista lunga de argumente pentru modificarea salariului minim. Socant este ca toate se refera numai la stat si buget. Adica, la impactul pozitiv al masurii asupra cresterii economice si asupra bugetului de stat. Nu apare niciun cuvant despre impactul asupra economiei reale si in special asupra companiilor mici si mijlocii.
In fata acestei situatii, ce mai pot face reprezentantii mediului de afaceri? Probabil ca doar sa priveasca spectacolul fascinant pe care il ofera Guvernul. Pentru ca despre predicitibilitate si dialog cu partenerii sociali nu mai poate fi vorba.
