Inaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sarbatorile crestine care aminteste de patimile si moartea Mantuitorului

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota septembrie 14, 2019 10:35

Inaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sarbatorile crestine care aminteste de patimile si moartea Mantuitorului

Inaltarea Sfintei Cruci este marcata in ziua de 14 septembrie, fiind singura sarbatoare crestina cu post aspru si rugaciune care apare atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin. Este cea mai veche dintre sarbatorile crestine si aminteste de patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota, dar Inaltarea Sfintei Cruci marcheaza si inceputul toamnei. 

Inaltarea Sfintei Cruci, sarbatorita pe 14 septembrie, este cea mai veche dintre sarbatorile crestine si aminteste de patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota. Aceeasi zi este considerata si data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei, in Bucuresti fiind organizata o procesiune cu aceasta ocazie.

Crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul a fost inaltata, pentru prima data in vazul poporului, la 14 septembrie 335, un moment de sarbatoare pastrat si astazi cu sfintenie de toti credinciosii fiind numita si Ziua Crucii.

Potrivit traditiei, de Ziua Crucii se inchide pamantul si odata cu el se ascund si insectele, reptilele si plantele care au fost lasate la lumina in primavara. De asemenea, traditia spune ca inainte de a se retrage, serpii se strang la un loc si fac o piatra nestemata, cu care pot fi vindecate toate bolile.

Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci este singura cu post aspru si rugaciune care apare atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin. Ziua marcheaza de fapt doua evenimente solemne: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

Aceeasi sarbatoare aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena: in ajunul luptei cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: in plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, cu inscriptia ”Prin acest semn vei invinge”.

Imparatul a invins, iar mama lui, dupa izbanda, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost gasite trei cruci identice, cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor ucisi odata cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost rastingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fata care tocmai murise.

Cand Macarie a asezat langa ea Sfanta Cruce, se spune ca tanara a inviat. Vestea s-a raspandit ca fulgerul, iar biserica a devenit neincapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada Sfanta Cruce. In anul 335 dupa Hristos, Patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci, in fiecare an la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment.

De Ziua Crucii, se vor sfinti atat butoaiele cu vin cat si viile, dar strugurii din ultima tufa de vie, numiti si strugurii lui Dumnezeu, nu vor fi culesi de gospodari, ci dati ca ofranda pasarilor cerului.

De asemenea, in ziua de 14 septembrie din vita uscata se fac focuri, iar in jurul acestora se fac petreceri. Tot in aceasta zi, se duc la biserica pentru a fi sfintite busuioc, menta, maghiran si cimbru, care se crede ca ne apara asupra multor boli.

Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.

Conform traditiei, daca ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea si unelte extrem de valoroase pentru fantanarii care vor sa gaseasca izvoarele subterane.

Tot in aceasta zi se pregateste si un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atarna ramurile de busuioc sfintit in forma de cruce si curpeni la biserica. Curpenii sunt tulpini taratoare de castraveti si de pepeni, asteptand ca rodul sa se adune si in acesti fructiferi neroditori.

Se crede ca monedele care se sfintesc in aceasta zi si sunt pastrate in portofel impreuna cu o cruciulita aduc belsug si spor in munca de fiecare.

In calendarul popular, aceasta sarbatoare mai poarta si numele de Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui. Daca prima denumire este intalnita mai ales in zona deluroasa si regiunile sudice, marcand inceputul culegerii viilor, cea de-a doua este intalnita in fiecare zona. In popor se crede ca in aceasta zi serpii si alte reptile incep sa mearga in ascunzisurile subterane, unde vor hiberna pana in primavara urmatoare.

Pe 14 septembrie se tine post aspru. Traditia spune ca in aceasta zi nu e bine sa mancati usturoi, prune, peste si nuci, dar si alte alimente care seamana cu o cruce. Cine tine post negru isi va vindeca atat trupul cat si sufletul. Cine lucreaza va atrage asupra sa primejdii. Pentru belsug si spor, se pastreaza in portofel, monede sfintite.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.