Va prezentam mai jos un interviu realizat de Europa Libera cu președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Conflictelor de la București, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, fost consilier pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă al președintelui României, Iulian Chifu.
Europa Liberă: Se apropie summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Ce trebuie să aștepte Republica Moldova sau ce trebuie să îi ofere Bruxellesul Republicii Moldova la acest summit?
Iulian Chifu: „În momentul de față Republica Moldova trebuie să se obișnuiască cu faptul că Bruxellesul nu îi oferă nimic. Suntem în situația în care Uniunea Europeană are o mai mică apetență în o oferi, în a trage de statele din vecinătate să își facă reformele, în a determina acțiuni. Are foarte multe probleme de natură internă.
În momentul de față suntem într-o situație asimetrică, dar inversă, este responsabilitatea statelor asociate partenere, mă refer în mod special la Ucraina, Republica Moldova și Georgia, să facă reformele, să adopte legislația, să construiască instituțiile, să le lase să funcționeze, potrivit Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb. Deci, să aplice cele două acorduri, să facă aceste reforme și, ulterior, să bată la ușa Uniunii Europene cu aceste dovezi, cu aceste argumente și să solicite să treacă în faza ulterioară: am îndeplinit criteriile de la Copenhaga, am dori să începem negocierea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este pe de o parte.
Iti recomandam si: Republica Moldova, lectia Ucraina si pericolul Rusiei lui Putin. DW explica minciuna neutralitatii din Constitutia Moldovei
Pe de altă parte vestea bună este că acum două zile cel puțin, când am văzut eu ultima formulare negociată pentru Declarația finală de la Riga, ea arăta deja cu un pas mare înainte. Formularea pe care se discuta la acel moment, nu e cum va arăta în final, acolo vom vedea, spunea următorul lucru, că statele partenere asociate pot să își stabilească obiective dincolo de asociere.
Deci, Uniunea Europeană, în premieră, ar urma să vină și să își asume faptul că statele partenere pot să solicite, după ce și-au rezolvat problema asocierii, a acelor angajamente, și criterii, reforme, care înseamnă cam 75-85 la sută din acquisul comunitar, să solicite în plus. Deci, în plus înseamnă aderarea.”
Europa Liberă: Credeți că, dacă s-ar oferi o perspectivă clară de aderare, lucrurile se schimbă?
Iulian Chifu:„Aceasta este una dintre temele pe care atât România, cât și un număr de state destul de multe din nivelul Uniunii Europene, vin și spun: Uniunea Europeană și-a pierdut capacitatea de atracție. Este nevoie să construiască o perspectivă clară de integrare europeană cel puțin pentru cele trei state. În momentul de față, poziția acestor state este că în acel articol trebuie să apară explicit că aceste state vor putea să depună cererea, vor putea deveni membre ale Uniunii Europene, odată ce își îndeplinesc toate angajamentele deja luate. Ei bine, mă întrebați dacă e suficient, niciodată nu e suficient.
Pe de altă parte, cred că este deja o chestiune de responsabilitate ca fiecare stat care aspiră într-o direcție să își rezolve în primul rând partea sa de probleme. Membrii Uniunii Europene, mulți dintre ei, noi deja lucrăm pentru a face pași înainte, dar totuși suntem în situația în care întrebăm și la Chișinău, și la Kiev, și la Tbilisi: dați-ne argumentele, ca, pe baza acestora, să putem să solicităm și să obținem și pasul următor.”
Europa Liberă: Dar, în percepția dumneavoastră, care ar trebui să fie aceste argumente pe care să le ofere cel puțin aceste trei state, Moldova, Ucraina și Georgia?
Iulian Chifu: „Reforma, legi, instituții, independența justiției, supremația legii, combaterea corupției – acestea sunt argumentele fundamentale pe care și Uniunea Europeană, și toate statele membre vin și le repetă, și le spun, și le afirmă în mod deschis.”
Europa Liberă: Faceți reforme, adânciți reformele – nu vi se pare că aceste îndemnuri deja au obosit atât autorităţile, cât şi cetăţenii?
Iulian Chifu: „Până la urmă ce îşi doresc cetăţenii? Îşi doresc prosperitate, îşi doresc bunăstarea, îşi doresc să funcţioneze legea. Păi, nu despre aceasta vorbim? Ce vom face?”
Europa Liberă: Dar s-a cam compromis noţiunea de reformă.
Iulian Chifu: „Nu s-a compromis noţiunea. Eu cred că aici e şi din cauza mass-mediei, care a vehiculat foarte mult chestiunea aceasta. Știți, e zicală moldovenească: „Să faci ce spune popa şi nu ce face popa”. Şi vă dau exemplul României. Cel mai corupt guvern 2001-2004, guvernul Năstase, a introdus România în NATO, în Uniunea Europeană. PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie) de atunci, devenit ulterior DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie), a fost cel care a băgat în închisoare pe toată lumea din acest guvern, premierul Năstase de vreo două ori a ispăşit. S-a întâmplat după zece ani. Nu ştiu, probabil aici presiunea este mai mare.
Aici, am văzut manifestaţia din 3 mai şi vreau să spun că eu cred că populaţia Republicii Moldova este convinsă că poate să determine acest drum. Eu cred că populaţia va presa pe actualele autorităţi, chiar şi acest guvern minoritar, să facă reformele, să facă paşi înainte. Eu cred că şi clasa politică a înţeles în mare măsură mesajul de după 3 mai.
Și cred că pe această direcţie trebuie de mers, pentru că drumul european asigură şi instituţiile necesare pentru a sancţiona şi a rezolva problemele corupţiei şi ale independenţei justiţiei. Şi nu, ştiu eu, un mers către o ipotetică Uniune Euroasiatică, unde am un tătuc, care decide cine intră, cine nu intră la pârnaie, cui i se face dosar, cine e chemat de procuror ş.a.m.d. Deci, regula, rânduiala, legile acolo merg, chiar dacă în momentul de faţă se merge cu cei care sunt. Până la urmă politica o fac oamenii care sunt în acest spaţiu politic.”
Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem. Aţi vorbit despre presiunea străzii, despre protestele care ar putea să ia şi amploare. Şi în stradă se vorbeşte despre această coaliţie minoritară, i se mai spune şi „coaliţia antireformă”. Despre perspectivele de modernizare reală a Republicii Moldova, care sunt puse sub semnul întrebării, tot se discută în stradă. Trebuie să aplice guvernanţii urechea şi ce trebuie să întreprindă cei de la putere?
Iulian Chifu: „Părerea mea este că în momentul de faţă pe această presiune, şi am certitudinea că ea va reveni şi se va menţine, pe această presiune primul lucru va trebui ca puterea să devină majoritate. Nu ştiu cum se va constitui această majoritate, deja ţine de responsabilii de aici politic.”
Europa Liberă: Dar majoritatea se face ori cu comuniştii, ori cu liberalii.
Iulian Chifu: „De ce? Se poate face şi cu personalităţi individuale. Se poate face în diferite formule. Cred că este sănătos, situaţia în care sunt două partide pro-europene care guvernează şi două partide pro-europene, iată, unul în curs de a se forma, Partidul Popular European, care sunt în opoziţie, care presează de pe aceleaşi poziţii, presează: „Faceţi reforma mai repede. Aveţi angajamente. Trebuie să mergem pe direcţia aceasta”.
Până la urmă aşa este sănătos şi cred că în momentul de faţă sunt premisele, votul popular a existat, 55 de parlamentari pro-europeni. Nu a reuşit clasa politică să facă o majoritate pro-europeană? După alegerile locale ar trebui să facă o majoritate cu un guvern care să se apuce de reforme. Pentru că un guvern minoritar este mai degrabă supus unui statut de a administra ceea ce se întâmplă şi nu de a putea face reforme.”
Europa Liberă: Revenind la perspectiva europeană pe care o aşteaptă Republica Moldova, aud tot mai multe voci din ţară care spun că, dacă Uniunea Europeană ţine uşile închise, Uniunea Euroasiatică deschide uşile.
Iulian Chifu: „Nu există Uniunea Euroasiatică.”
Europa Liberă: Uniunea Vamală.
Iulian Chifu: „Întrebaţi şi în Kazahstan, şi în Belarus cât de fericiţi sunt, mai ales după ultimele aventuri ale lui Putin cu anexarea Crimeei şi cu agresiunea militară din estul Ucrainei. Acum sunt primii care sunt complet reticenţi la orice formă de integrare, pe care o propune Federaţia Rusă, pentru că îşi riscă independenţa, li se propune o suveranitate limitată. Nu cred că acesta este drumul. Iar Uniunea Euroasiatică nu a existat până la 1 ianuarie 2015, deşi, nu ştiu cum în Republica Moldova s-a ajuns să pui faţă în faţă UE, o instituţie care există de 50-60 de ani şi care a livrat rezultate tuturor, şi statelor membre, şi vecinilor, şi aspiranţilor, şi statelor candidate, cu o bucată de hârtie care însemna o aspiraţie de la 1 ianuarie 2015.”
Citeste aici interviul integral.
