-2.9 C
România
26 noiembrie 2020
Iulian Chifu, despre consecintele rupturii dintre Biserica ortodoxa Rusa si Patriarhia de la Constantinopol: Este o batalie intre Rusia care se rupe si Patriarhia Ecumenica
Externe

Iulian Chifu, despre consecintele rupturii dintre Biserica ortodoxa Rusa si Patriarhia de la Constantinopol: Este o batalie intre Rusia care se rupe si Patriarhia Ecumenica

Analistul de politica externa Iulian Chifu a comentat, intr-un interviu acordat RFI, consecintele rupturii dintre Biserica ortodoxa Rusa si Patriarhia de la Constantinopol. Este o batalie intre Rusia care se rupe si Patriarhia Ecumenica, considera Iulian Chifu, subliniind ca Federatia Rusa pune o greutate ca ea este adevarata credinta, a treia Roma, in asa fel incat in jurul sau sa culeaga alte biserici surori care sa i se alature.

Amintim ca la inceputul acestei saptamani s-a produs o ruptura majora in Biserica Ortodoxa. Luni, sinodul de la Moscova a anuntat ca a rupt relatiile cu Patriarhia de la Constantinopol, cea care are in subordine peste 300 de milioane de crestini ortodocsi.

In urma cu o saptamana, patriarhul Bartolomeu I de la Constantinopol a acordat independenta Bisericii Ortodoxe din Ucraina, fiind de acord cu desprinderea acesteia de sub tutela Moscovei.

Decizia luata la inceputul saptamanii de catre patriarhul Kirill al Rusiei, un apropiat si un mare sustinator al presedintelui Vladimir Putin, produce cea mai mare ruptura in interiorul Bisericii Ortodoxe cu sediul la Istanbul (Constantinopol).

„Acum ne confruntam cu o realitate absolut noua a Bisericii: nu mai avem un singur centru de coordonare in Biserica Ortodoxa, ci trebuie sa fim pe deplin constienti de aceasta. Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol s-a eliminat ca atare”, a declarat mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, seful departamentului de relatii externe al Bisericii Moscovei, citat de agentia Tass.

Ovidiu Nahoi a discutat la RFI cu analistul de politica externa Iulian Chifu despre consecintele rupturii dintre Biserica ortodoxa Rusa si Patriarhia de la Constantinopol.

Ovidiu Nahoi: Domnule Chifu, Biserica Ortodoxa Rusa isi intrerupe relatiile cu Patriarhia de la Constantinopol. Este un anunt, care a facut, in aceasta saptamana, inconjurul presei internationale. Multi comentatori cred ca aceasta nu va face decat sa reduca influenta rusa in regiune. Ma uit si la New York Times si la Bloomberg si la Washington Examiner. De ce ar face Rusia un gest sinucigas?

Iulian Chifu: De ce a facut Rusia? Deja este la trecut. Chiar s-a intamplat. Eu vad doua categorii de motivatii. O prima categorie este faptul ca lumea rusa a lui Putin se prabuseste cu aceasta ocazie. O patriarhie autocefala a Ucrainei nu inseamna altceva decat ruptura cat mai rapida a Bisericii din Belarus si o problema majora pentru Biserica din Republica Moldova. Anularea acelui edict redeschide situatia ascultarilor fata de Biserica Ortodoxa Rusa, fata de Patriarhia de la Moscova. Pe de alta parte, chiar cineva specula, ca aceasta sa fie un casus belli. O posibilitate pentru Federatia Rusa pentru a-si gasi un alt motiv de interventie.

O.N: Pentru a-si apara comunitatile loiale din tarile respective?

I.C.: De data aceasta apara credinciosii apartinand Bisericii Ortodoxe Ruse. Intr-o oarecare masura cred ca este un lucru real. Nu cred ca va genera un conflict religios din acest motiv. Mai am o zona la care sa ne uitam cu mare atentie, respectiv acea dezbatere, care se duce la nivel imagologic si al razboiului informational. Cine este schismatic? Cine se rupe de cine?

O.N: Conteaza mai mult decat din punct de vedere teologic, filozofic?

I.C: Conteaza mai mult, pentru ca Federatia Rusa pune o greutate ca ea este adevarata credinta, a treia Roma, se autoidentifica. Incearca sa puna steagul pe Kremlin, pe Vasilievsky, in asa fel incat in jurul sau sa culeaga alte biserici surori care sa i se alature. Aici este o mare problema, pentru ca Biserica Ortodoxa Rusa, sustinuta de Kremlin si am vazut declaratiile lui Peskov si chiar pe cele ale lui Putin, incearca sa spuna ca Patriarhia Constantinopolului s-a aliat cu niste schismatici, filaretistii, adica Biserica Ortodoxa Ucraineana, a carei intai statator astazi este Patriarhul Filaret. Si ea este schismatica fata de ortodoxie. Doar Biserica respectiva ar pleca din sanul conclavului de Biserici surori, chiar cea care il da pe Patriarhul ecumenic si nu Federatia Rusa care se rupe, practic, de ortodoxie, negand preeminenta ecleziastica a Patriarhului Ecumenic, nemaiincluzandu-l in rugaciunile care se poarta in orice moment al slujbelor.

Din acel moment Rusia se rupe. Este o batalie intre Rusia care se rupe, spunand ca ea este adevarata pastratoare a credintei si ca toate celelalte biserici sunt in jurul ei, si evident este un fals, si Patriarhia Ecumenica, care in momentul in care va face urmatorul pas va trebui sa aiba si sustinerea celorlalte biserici surori, respectiv sustinerea in sensul mentinerii actualei traditii de la Constantinopol pana astazi, nu o ruptura. E posibil ca Federatia Rusa sa faca presiuni asupra unor biserici ca sa respinga aceasta perspectiva.

O.N: Vedeti posibil ca in alte biserici, in Biserica Ucraineana, dar poate si in altele, sa apara mini schisme de loialitate cu Rusia?

I.C.: Nu ma refer la aceasta zona. Ma refer la faptul ca Catolicosul Georgiei ar putea sa se gandeasca sa intre intr-o formula de comuniune cu Biserica Rusa. Nu vreau sa spun ca asa va face. Poate Biserica Armeana, poate Biserica Sarba. Poate Biserica Bulgara, de ce nu? Nu cunosc cum arata dedesubturile diplomatiei la acest nivel. Cu certitudine Biserica Cipriota Greaca sustine Patriarhia Constantinopolului.

O.N: Ce stim despre cea romana?

I.C.: Nu avem un semnal public in acest sens. Nu m-as hazarda sa fac presupuneri, mai ales ca aici intervin si alte dificultati legate de credinciosii aflati in Ucraina, care tin de alte departaminte ale Bisericii Ortodoxe Romane.

(…) O.N: Dar de la Mitropolia Moldovei ce asteptari aveti? Vorbim de cea subordonata Rusiei.

I.C.: Niciun fel de asteptare. Mitropolia Chisinaului si a intregii Moldove, ca si Mitropolia Kievului si a intregii Ucraine, sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse, a Patriarhului Kirill nu are cum sa reactioneze decat pe linia ierarhiilor bisericesti de acolo. Singura diferenta care se petrece, se petrece in Ucraina. Vreau sa subliniez acest lucru. De o inventivitate deosebita si un pas foarte interesant este ca actualul Patriarh Filaret, a fost reinscaunat pentru ca fusese excomunicat de Biserica Ortodoxa Rusa, iar Patriarhatul Constantinopolului il repune in pozitia sa. La fel si reprezentantul celeilalte biserici schismatice pro ucrainene, Macarie. Ei sunt repusi in aceste pozitii in conditiile in care nu au negat niciodata la nivel dogmatic elemente din Biserica Ortodoxa. Este vorba doar de ascultari in aceasta privinta. Cred ca este un lucru bun.

Pe de alta parte, este de subliniat si faptul ca toti arhiereii tuturor bisericilor, asa se scrie in edictul respectiv si in declaratiile Patriarhului Filaret, din Patriarhia Ortodoxa Ucraineana, din Mitropolia Ucraineana desprinsa de Mitropolia Rusa, fara ascultare fata de Mitropolia Rusa, dar la nivel de mitropolie, o alta biserica, din aceasta Mitropolie a Kievului si a intregii Ucraine toti arhiereii care isi doresc pot participa la votarea viitorului Patriarh a unei Biserici Ucrainene Unite. In primul rand cele doua, pe care le cunoastem si parte a Bisericii Ortodoxe Ruse se vor alatura, cu observatia ca parohiile care isi doresc sa ramana in formatul in care sunt astazi, sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse, pot ramane in aceasta situatie. Asta ne spune edictul Patriarhului Filaret, in masura in care si comunicatul sfantului sinod al Patriarhiei Ecumenice mentioneaza in punctul 6 exact acelasi lucru, ca nu se vor aduce atingere proprietatilor, sau comunitatilor care isi doresc sa mearga intr-o directie sau alta. Face parte din formula de recunoastere a autocefaliei. Aceasta nu se intampla peste noapte.

Va spuneam ca exista totusi o presiune directa asupra Bisericii Ierusalimului, una dintre bisericile surori, careia i se spune ca preotii rusi nu vor mai face impreuna cu ea inchinaciunile la Sfantul Mormant, in conditiile in care va ramane asociata Patriarhiei ecumenice si va recunoaste in continuare Patriarhia Ortodoxa Ucraineana. Este o prima presiune pe care o vedem public si facuta pe un loc simbolic, acea Biserica a Nasterii Domnului. Cred ca lucrurile au fost gandite dinainte de Patriarhia Ecumenica si ca nu vom avea mari probleme din punctul de vedere al unor sciziuni majore. Altele sunt preocuparile. De exemplu, sa vedem ce face Biserica Crestina Maronita Siriana.

O.N: Unde sunt rusii.

I.C. Evident ca nu mai este o biserica. Depinde doar de sine si poate lua decizii independente pe propria sa vointa.

O.N: (…) Schimbam tema pentru a vorbi putin despre Turcia. Prezenta romaneasca la Ankara. Doamna prim ministru a fost acolo acum cateva zile. Prezenta turca in Republica Moldova. Presedintele Erdogan a fost acolo. In perioada din urma a avut loc parca o reincalzire a relatiei Turciei cu tarile occidentale, pe linia germana si cu Statele Unite.

I.C.: Intr-adevar vedem o revenire a Turciei in lumea occidentala, daca a plecat vreodata. Din punct de vedere strategic si militar o asemenea parasire nu a avut loc. Criticile raman in continuare pentru un numar de actiuni si pentru respectarea valorilor. Insa, intr-adevar, constatam reapropierea pe linia acestor doua state. In primul rand este relatia dintre Turcia si Germania, acea vizita a presedintelui Erdogan in Germania a fost extrem de bine vazuta si bine primita si cu elemente care conteaza. Intr-adevar, urmeaza sa aiba loc acea reuniune pe Siria, in care Turcia va aduce Rusia. Impreuna cu Franta si Germania vor discuta situatia din Siria, evident cu o presiune deosebita pe perspectiva ca Bashar al-Assad sa nu mai fie parte a solutiei dupa momentul solutionarii siriene. Turcia ia si presiunea europeana, dar si posibilitatile de actiune.

Stiri pe aceeasi tema

Statele Unite ale Americii inaspreste conditiile de acordare a vizei

Delia Ion

Parlamentul European va dezbate intr-o sesiune plenara situatia din Romania

Ioana Badulescu

Ministru german de Interne, avertisment privind zona Schengen

Cristiana Petrariu Bota

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult