IZVORUL TAMADUIRII. Agheazma sfintita de Izvorul Tamaduirii vindeca de boli si necazuri

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota mai 6, 2016 11:03

IZVORUL TAMADUIRII. Agheazma sfintita de Izvorul Tamaduirii vindeca de boli si necazuri

Biserica Ortodoxa praznuieste vineri, 6 mai 2016, Izvorul Tamaduirii, o sarbatoare care nu are data fixa si care este marcata in prima vineri dupa Paste.Izvorul Tamaduirii subliniază poziţia şi rolul Maicii Domnului în lucrarea mântuirii, amintind de minunea Dumnezeiasca. Se spune ca agheazma sfinţită de Izvorul Tămăduirii se păstrează peste an, existând credinţa că în caz de boli sau necazuri, aceasta vindeca negresit.

Izvorul Tămăduirii. În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii. Izvorul Tamaduirii, sarbatoare inchinata Maicii Domnului, este praznuita anul acesta pe 6 mai. Nu are data fixa. Ea este trecuta in calendar in vinerea din Saptamana Luminata, prima dupa Sfintele Pasti. Praznicul datează din secolul al V-lea, amintind de o minune săvârșită de Maica Domnului. Mai jos aflati ce se afla la originea acestei sarbatori crestine.

Cu toții trăim pe fiecare zi o schimbare continuă în viața noastră și ne bucurăm dumnezeiește pentru asta…căci Hristos Cel viu locuiește în noi. Suntem în Săptămâna Luminată până duminică. Luminată din plin, pentru că Paștile nostru, praznicul cel mai mare al Bisericii de abia a început și Săptămâna Luminată e ca porțiunea de la gura fluviului: apa țâșnește din plin. Și bucuria noastră trebuie să fie la fel. Trebuie să fie bucurie plină de înțelepciune, de fapte bune, de zâmbete sfinte.

Astăzi preotii au sfințit apă, apa cea mică, în comparație cu apa cea mare a Botezului Domnului. E vorba de aceeași Agheasmă mică. Insa nu am sfințit apă doar pentru ca să o bem, ci pentru ca „prin gustarea și stropirea cu apa aceasta” Domnul să ne trimită binecuvântarea Sa, „care spală întinăciunea patimilor” [Molitfelnic, ed. BOR 2002, p. 196]. Adică o apă care e mai mult decât o apă obișnuită…pentru că e plină de har, de nemurire.

IZVORUL TAMADUIRII – TRADITIE

La originea acestei sarbatori se afla o minune petrecuta in apropierea Constantinopolului. Potrivit Traditiei, un orb a primit vederea dupa ce s-a spalat cu apa unui izvor din jurul acestui loc. Orbul ajunge la izvor datorita imparatului Leon (457- 474), pe atunci neincoronat, care implineste descoperirea facuta de Maica Domnului: “Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape. Patrunde, Leone, mai adanc in padure si, luand cu maini apa tulbure, potoleste cu ea setea orbului si unge cu ea ochii lui cei intunecati”.

Mai tarziu, cand Leon ajunge imparat, ridica pe locul unde s-a petrecut minunea o biserica cu hramul “Izvorul Tamaduirii”. Aici primeste vindecare de o boala grea si imparatul Justinian (526-575), care ridica drept multumire o biserica si mai mare. Biserica zidita de imparatul Justinian a fost distrusa in anul 1453, de turci.

Izvorul tamaduirii din timpul lui Leon se pastreaza si in zilele noastre. Credinciosii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetati a Constantinopolului), se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Actuala constructie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea, unde exista izvorul cu apa tamaduitoare din trecut.

De Izvorul Tamaduirii se sfintesc apele

De Izvorul Tamaduirii, se sfintesc apele, slujba cunoscuta sub denumirea de Aghiasma Mica. Termenul “aghiasma” vine de cuvantul grecesc “aghiasmos”, care isi are originea in cuvantul “aghios”(sfant). “Aghiasmos” se poate traduce si ca slujba de sfintire, dar si ca apa sfintita. Astfel, atunci cand spunem “voi face o aghiasma”, intelegem slujba, iar cand spunem “voi bea un pic de aghiasma”, ne referim la apa sfintita.

Sunt insa si persoane care sustin ca termenul “aghiasma” vine de la “iazma”. In DEX, cuvantul iazma, iezme, cu sensul de “aratare urata si rea, naluca, vedenie”, este indicat ca si in DLR, cu etimologie necunoscuta. In sprijinul acestui punct de vedere s-a oferit urmatoare explicatie: atunci cand preotul sfinteste apa, la sfarsit, canta troparul: “Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvinteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau”. Cand se canta troparul, preotul stropeste pe credinciosi in cele patru puncte cardinale cu apa sfintita, spre alungarea “celui potrivnic”, adica a celui rau, a celui urat, care este naluca, vedenie rea, satana. De la actiunea stropirii cu apa sfintita si rostirea cantarii ei, s-a retinut in popor scopul urmarit prin aiasma – aiazma – iazma, de a alunga “aratarea urata si rea”, adica duhul cel rau, satana.

Izvoare tamaduitoare din Romania

Maica Domnului a daruit si poporului roman izvoare tamaduitoare. Unul din acestea se afla la Manastirea Ghighiu din judetul Prahova, la mai putin de 5 km de municipiul Ploiesti. Potrivit Traditiei, episcopul sirian care a adus icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului in aceasta manastire (1958), a cerut iertare Fecioarei pentru ca a luat icoana din locul in care se afla, iar a doua zi, in locul in care s-a rugat, a aparut un izvor tamaduitor.

Un alt izvor cu apa vindecatoare se afla la Manastirea Dervent. Traditia spune ca acest izvor a tasnit din locul in care Apostolul Andrei a impuns piatra cu toiagul.

Alt loc binecuvantat cu apa tamaduitoare este izvorul de la Manastirea Horaicioara din judetul Neamt. Acest izvor a fost descoperit acum un secol, datorita rugaciunilor monahilor catre Maica Domnului de a le darui un izvor mai aproape de manastire. El izvoraste de sub muntele Feriga si se afla la 50 m de biserica manastirii.

Nu trebuie uitate izvorul de la Manastirea Cetatuia Negru Voda, din judetul Arges si cel de la Biserica Greaca din Braila, descoperit in anul 1863, in vremea efectuarii unor lucrari de constructie la sfantul lacas.

Izvorul Tamaduirii in iconografie

In icoana sarbatorii Izvorul Tamaduirii, Maica Domnului si Hristos se afla intr-un bazin asemanator cu o cristelnita, vasul in care primim Taina Botezului. Fecioara Maria este reprezentata cu mainile inaltate, semn al rugaciunii, iar Mantuitorul binecuvantand cu ambele maini, ca raspuns al rugaciunilor maicii Sale. Din bazin izvoraste apa care are darul tamaduirii bolilor sufletesti si trupesti.

Aceasta icoana exprima ideea ca Fecioara L-a nascut pe Hristos, Care este Datatorul apei vii a Duhului. De altfel, insusi Hristos i-a spus femeii samarinence: “De ai fi stiut darul lui Dumnezeu si cine este Cel ce zice tie: da-mi sa beau, tu ai fi cerut de la Dansul si ti-ar fi dat tie apa vie” (In. 4, 10; In. 7, 38).

Sursa articol: crestinortodox.ro

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.