Ambasadorul Germaniei la București, Werner Hans Lauk, pare optimist atunci când se referă la primirea României în spaţiul Schengen, dar refuză să discute cererea Bucureştiului de a înfiinţa o flotă NATO la Marea Neagră. Intr-un interviu acordat pentru Romania Libera, Werner Hans Lauk sustine ca jumătate de milion de români primesc salarii de la firme germane.
Câte companii germane au investit în România?
W.H.L.: 20.000, dar numărul celor care au rămas pe piață se ridică la 7.000. Investitorii germani au nevoie de un cadru predictibil și solid, nu se aruncă și nu riscă, dar atunci când decid să investească undeva își asumă totala responsabilitate pentru oamenii pe care îi angajează, pe care îi școlesc și cărora le oferă condiții similare celor din Germania.
Câți angajați au companiile germane din România?
W.H.L.: Peste jumătate de milion.
Jumătate de milion înseamnă aproape 15% din forța de muncă din România. Dacă ar fi să spuneți ce anume lipsește din relația româno-germană, la ce v-ați opri?
W.H.L.: Nu cred că poate fi vorba despre lipsuri în relația noastră, iar acest lucru a ieșit la iveală și în cadrul vizitei de săptămâna trecută a secretarului de stat german la București. România este un loc pe care investitorii germani îl caută, după cum se vede din numărul companiilor care activează deja aici. E adevărat că lucrurile pot fi și mai bune în ceea ce privește, spre exemplu, infrastructura de transport, care trebuie îmbunătățită. E nevoie și de mai multă transparență în actul guvernamental, e nevoie de aplicarea legislației de către justiție astfel încât actul guvernamental și cel administrativ să dispună de o anumită calitate. Este vorba despre un proces pe care noi îl sprijinim împreună cu Camera de Comerț Româno-Germană și cu cele opt cluburi care reunesc investitorii de limbă germană. Încercăm să construim o relație credibilă cu instituțiile din România pentru a promova și mai mult buna colaborare. Suntem încântați de felul în care noul Guvern din România a demarat unele acțiuni. Este important să menținem o colaborare în domeniul educației pentru a crește numărul celor calificați.
Există temeri printre investitorii germani că reformele, inclusiv cele juridice, nu sunt definitive?
W.H.L.: În acest context trebuie să subliniem că e nevoie de o sustenabilitate a reformelor, nu doar în justiție, ci atunci când vorbim despre predictibilitatea actului guvernamental, de cadrul legislativ. E nevoie de predictibilitate, de pildă, atunci când vorbim despre achizițiile publice. În viitor trebuie să încercăm să soluționăm provocările majore care există în acest context. Alături de ministerele de resort, am demonstrat disponibilitatea noastră de a avea o relație de încredere, de parteneri egali, în toate domeniile.
Interviul integral poate fi citit aici.
