Fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi a marturisit intr-un interviu acordat la Europa FM ca si-ar dori sa devina mama si ca aceasta ar fi cu adevarat cea mai mare provocare. Kovesi a recunoscut ca cel mai mare regret al sau este ca nu are copii, dar este optimista ca acest lucru se va intampla si ca va reusi sa faca cu brio provocarii de a fi mama, dar si provocarilor profesionale.
„Poate singurul lucru care ramane in viata dupa noi sunt copiii. Imi doresc copil. Daca se va intampla, foarte bine. Am doua nepoate, fetele fratelui meu. Sunt extraordinare. Cea mare deja este studenta. Cea mica este inca la liceu. Meseria de parinte cred ca e cea mai grea din lume. Atunci o sa vad cu adevarat daca o sa ma descurc sau nu. Sunt provocarile cele mai mari. Imi doresc si eu acest lucru”, a spus Laura Codruta Kovesi la Europa FM.
Supranumita cea mai puternica femeie din Romania, Kovesi a marturisit ca cel mai mare regret al sau este ca nu are copii. In contextul unei discutii despre ecuatia parinte-cariera, Laura Codruta Kovesi a spus ca isi admira colegele din DNA care aveau copiii si isi faceau si meseria, le-a vazut ca s-au descurcat si tocmai de aceea nu crede ca un copil ar incurca-o in ceea ce are de facut.
ASCULTA AICI INTERVIUL ACORDAT DE LAURA CODRUTA KOVESI LA EUROPA FM
Amintim ca Laura Codruta Kovesi a castigat marti seara votul din comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European pentru desemnarea procurorului-sef al Parchetului european, clasandu-se peste contracandidatii sai din Franta si Germania. Astfel, fosta sefa a DNA a primit 12 voturi, Francois Bohnert (Franta) a obtinut 11 voturi, iar Andres Ritter (Germania) a obtinut un singur vot.
Propunerea rezultata din votul Comisiei LIBE si din recomandarea Comisiei CONT va fi trimisa Conferintei Presedintilor (presedintii PE si liderii grupurilor politice) de catre presedintele Comisiei LIBE. Ei vor decide pasii de urmat la 7 martie, inaintea negocierilor cu Consiliul.
Recomandarea redactiei: Dacian Ciolos: Presedintele poate cere guvernului sa o sustina pe Kovesi in cursa pentru ocuparea postului de procuror general european
Nascuta la Sfantu Gheorghe, putini sunt cei care cunosc detalii despre viata Codrutei Kovesi si cand spunem asta ne referim la viata de dinainte de DNA sau ICCJ. Supranumita si “sperietoarea coruptilor”, Laura Codruta Kovesi a avut parte in ultimii ani de portretizari elogioase in paginile mai multor publicatii straine prestigioase. New York Times i-a dedicat in urma cu cativa ani un articol elogios sefei DNA, institutie despre care a scris ca duce “o campanie neasteptat de viguroasa” impotriva coruptiei” si a mentionat in paginile sale si faptul ca televiziunile sunt intr-o permanenta asteptare la portile DNA pentru a transmite imagini cu urmatorul episod din “cel mai terifiant serial” pentru elitele corupte din politica si busines.
Cine este Laura Codruta Kovesi
Laura Codruta Kovesi (Lascu – numele de fata) s-a nascut la data de 15 mai 1973 la Sfantu Gheorghe, a detinut din septembrie 2006 functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in aceasta calitate membru de drept in Consiliul Superior al Magistraturii. In 2013 a fost numita procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). A fost casatorita cu Eduard Kövesi in perioada 2002 – 2007. Laura Kövesi a divortat in anul 2007, dar a pastrat numele de familie al fostului sau sot.
Laura Codruta Kövesi, nascuta Lascu, (n. 15 mai 1973, Sfantu Gheorghe) este un procuror roman care a ocupat functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) din 2013 pana in 9 iulie 2018. Inainte de aceasta functie, Kövesi a fost procuror la Sibiu si procuror general al Romaniei. La data numirii, in 2006, Kövesi a fost prima femeie si cel mai tanar procuror general din istoria Romaniei. Ea este, de asemenea, dupa decembrie 1989, singurul procuror general care si-a dus mandatul pana la capat.
Laura Kövesi este fiica procurorului Ioan Lascu, care a detinut din 1980 pana in 15 ianuarie 2010 functia de sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Medias.
Iti recomandam si: Kovesi a castigat votul LIBE si CONT si este propunerea cu care liderii comisiilor vor merge la negocierile cu COREPER
Kovesi a declarat la intoarcerea de la Bruxelles ca este onorata de votul primit in Parlamentul European
Laura Kövesi a absolvit invatamantul preuniversitar la Medias, unde a evoluat ca baschetbalista la Club Sportiv Scolar Medias. De acolo a fost selectionata in echipa nationala de baschet feminin-cadete a Romaniei, cu care a castigat in 1989 la Timisoara titlul de vicecampioana europeana. Intre 1991-1995 a urmat cursurile Facultatii de Drept in cadrul Universitatii Babes-Bolyai.
In Timisoara, pe 16 decembrie 2011, la Universitatea de Vest obtine titlul de doctor in drept avand drept teza „Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal”, coordonator av. Viorel Pasca, iar din comisia de doctorat: av. Radu Ioan Motica, Tudorel Toader, av. Dorel Lucian Julean, av. Viorel Pasca.
Intre 15 septembrie 1995 – 1 mai 1999 a fost procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu. In 2 octombrie 2006 l-a inlocuit pe Ilie Botos la conducerea Parchetului de pe langa ICCJ. Din acea pozitie, a cerut ridicarea imunitatii mai multor demnitari si a schimbat procurorii care tergiversau cercetarea dosarelor Revolutiei din 1989 si mineriadelor. De asemenea, a produs iritarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) dupa ce a cerut retragerea membrilor acestuia care au decizii de pensionare, dar si, in general, pensionarea procurorilor aflati in aceasta situatie. Astfel, desi in 2006 primise aviz favorabil din partea CSM pentru a fi procuror general, in 2009, cand a venit timpul sa fie confirmata in functie, CSM a dat aviz negativ, iar presedintele Traian Basescu a trecut peste acest aviz consultativ si a numit-o din nou in functie.
Kövesi la Directia Nationala Anticoruptie
In 2013, in conditiile unui conflict politic pe domeniul justitiei, finalizat printr-o intelegere intre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta, care atunci indeplinea si interimatul functiei de ministru al justitiei, Kövesi a fost propusa la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in timp ce Tiberiu Nitu a fost propus procuror general in locul lui Kövesi; iar Basescu a acceptat ambele propuneri.
Sub conducerea lui Kövesi, DNA-ul a facut progrese notabile impotriva coruptiei la nivel inalt in Romania, avand succes in urmaririle penale ale primarilor, parlamentarilor, ministrilor si a unui prim-ministru. In Bilantul DNA pe anul 2015, Kövesi a anuntat ca „in dosarele trimise in judecata banii dati mita au fost de 431 milioane euro”.
Kövesi a fost descrisa de cotidianul britanic The Guardian in 2015 ca un „procuror-sef linistit si modest care aduce trofeu dupa trofeu”, si conduce „o lupta impotriva coruptiei fara rival in tarile Europei de Est”. Mandatul sau de sef al DNA-ului a sporit considerabil increderea publica in institutie, atat in Romania, cat si in intreaga UE, cu un sondaj din septembrie 2015 care arata ca 60% dintre romani au incredere in DNA (fata de 61% pentru Biserica Ortodoxa Romana si doar 11% pentru Parlament). Sondajul realizat de INSCOP Research in decembrie 2015, arata ca 61,2% dintre romani au declarat ca au incredere in DNA.
La sondajul INSCOP din aprilie 2016 increderea romanilor in DNA a fost de 59,8%.
In februarie 2016, Kövesi a fost renominalizata pentru functia de procuror-sef de catre Ministerul Justitiei, pe baza rezultatelor pozitive obtinute de DNA sub conducerea acesteia. La 6 aprilie 2016 presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca a semnat decretul de numire a Laurei Codruta Kövesi pentru un nou mandat de 3 ani in fruntea DNA.
In noiembrie 2017, in cadrul unui interviu acodat postului de televiziune Euronews, Kövesi a declarat ca „intregul sistem de justitie s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la stiri false la contractarea de companii specializate in intimidare si hartuire”.