La Oxford se studiaza Limba Romana! Uite cine invata limba de care unii romani au ajuns sa se fereasca

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota februarie 24, 2016 20:29

La Oxford se studiaza Limba Romana! Uite cine invata limba de care unii romani au ajuns sa se fereasca

Stiati ca la Universitatea din Oxford se studiaza Limba Romana? Ei bine, da, este adevarat! Iar dulcele nostru grai nu este predat unor studenti romani, asa cum ne-am astepta, ci unor cursanti internationali care aleg sa studieze limba de care unii romani din strainatate au ajuns sa se fereasca. Ce inseamna sa predai limba romana la Oxford si cinesunt cei care invata limba romana, aflam mai jos dintr-un interviu realizat de publicatia ziarulromanesc.net.

Cea care și-a asumat responsabilitatea de a preda limba noastră unor studenți de talie mondială se numește Oana Uţă-Bărbulescu, este din Focșani și este absolventă a Colegiului Naţional „Al. I. Cuza”, doctor în litere şi specialist în lingvistică în cadrul Universităţii Bucureşti.

Mircea Maer de la Ziarul Romanesc a discutat cu lectorul roman de la Oxford despre cursul pe care il preda, dar si despre diferentele dintre sistemul de invatamant britanic si cel romanesc.

Ce înseamnă să predai limba română la Oxford și cine sunt cei interesați să învețe limba română?

«E o mare responsabilitate, pentru că standardele universităţii sunt foarte ridicate. Sigur, prima dată te bucuri, dar după aceea îți dai seama că e o mare responsabilitate. Cei mai interesați sunt lingviștii, studenții care studiază alte limbi romanice și vor să știe ce se întâmplă cu limba română. Pe de altă parte, eu am avut un mare noroc, pentru că șeful departamentului este profesorul Martin Maiden, care m-a ajutat foarte mult. El știe foarte bine să vorbească românește, vorbește la fel de bine ca noi și datorită eforturilor sale de a sprijini acest proiect a fost acceptat un lectorat de limba română. Lectoratul e plătit de guvernul român, dar e salutabil faptul că a fost acceptat de Universitate.»

De când există acest curs? Câți studenți aveți? Sunt și români printre ei?

«Am început în 2012. Avem în jur de 20 de studenți și o parte dintre ei dau examene la limba română după șase luni de studiu. Și trebuie ținut cont că vorbim despre Universitatea din Oxford, iar examenele nu sunt simple deloc. Nu avem studenți români, doar străini. »

Cum li se pare limba română? Spun că este o limbă grea?

«Cei care vin dinspre limbile romanice și mai cunosc aceste limbi, pot face legătura cu franceza, cu italiana și astfel le este mult mai ușor să învețe. Cei care nu au mai studiat limbi romanice o consideră interesantă.

Limba română nu este o limbă ușoară. Atunci când predai se impun anumite reguli, dar limba română nu are reguli și atunci când te aștepți să devină predictibilă, ea nu este așa. E o experiență foarte interesantă. Principala mea grijă e ca banii care vin de la guvern și care sunt ai contribuabililor, să nu se piardă. »

Limba română se mai predă și în alte părți din Marea Britanie?

«Da, Ramona Gönczöl-Davies predă limba română la Universitatea din Londra, e singura catedră de care știu. Nu știu dacă în alte părți se mai predă limba română. »

În comunitatea românească sunt persoane care spun că ar trebui ca cei mici să învețe numai limba engleză, deoarece româna nu este o limbă de circulație internațională. Cum i-am putea convinge? Care ar fi principalul motiv pe care l-am putea invoca în sprijinul studierii limbii române în comunitatea noastră?

«În primul rând, e un exercițiu să înveți o limbă și nu văd de ce legătura cu generațiile dinaintea ta ar fi un lucru rău. Dincolo de chestiunile sentimentale, există o altă chestiune mult mai importantă: exercițiul pe care îl faci cu limba română te ajută să înveți alte limbi romanice. Un copil care va studia limba română și care păstrează o legătură cu româna va învăța mult mai ușor alte limbi romanice: franceza, italiană, spaniolă, etc față de un copil care rupe legătura cu această limbă. Practic, ar fi o bază pentru a studia și alte limbi. »

Cât este de important ca un copil român care trăiește în altă țară să vorbească și să scrie corect în limba română?

«Aceasta este o întrebare foarte grea, am impresia că inclusiv în școala românească în acest moment avem probleme. Dacă proiectul (bacalaureatului la Limba Română – n.red.) va fi pus în aplicare și va avea succes, cred că și școala românească va învăța câte ceva. Pentru că trebuie din când în când schimbate metodele pentru a ne apropia de studenți, de elevi. E clar că între generații s-a produs o ruptură, pentru că elevii nu mai sunt așa interesați să vorbească și să scrie corect românește, din păcate. Ceea ce înseamnă că nu e neapărat vina lor. »

Cum vi s-a părut trecerea de la sistemul românesc la cel britanic?

«Nu aș vrea să exagerez și sper să nu mă condamne nimeni pentru ceea ce voi spune. Sistemul englezesc mi s-a părut că apreciază studentul, pentru ei e foarte important. Acest sistem este centrat pe ceea ce dorește studentul și pe nevoile lui, nu pe ceea ce știe profesorul, nu pe ceea ce își imaginează că vrea profesorul ci pe cele ale studentului. Studentul este învățat ceea ce are nevoie și ceea ce îi va folosi. »

Avem de învățat?

«Avem de învățat, pentru că sistemul englezesc diferă, nu doar de cel românesc, ci de oricare alt sistem din lume. »

Putem spune că sistemul românesc a rămas cumva în urmă, fără să se dezvolte?

«Da, sistemul românesc de învățământ a rămas un pic în urmă, pentru că profesorul e o apariție care vine de undeva de sus și trebuie respectat în mod absolut. Normal ar trebui stabilit un dialog, profesorul nu emană știință în absolut, e om și are anumite limite. Elevul trebuie să întrebe și profesorul trebuie să răspundă până când ultimul elev din clasă a înțeles ce a avut omul de la catedră în minte. Dacă a plecat acasă cu gândul că de la cel mai bun, până la cei mai puțin buni nu au fost atenți sau nu au înțeles, mă tem că nu și-a făcut treaba.

E foarte ușor să dai vina pe elevi că nu mai vor să învețe sau să mai citească, dar nimeni nu se întreabă ce a făcut dascălul pentru ca elevul să prindă dragoste de carte. Am constat că elevii prind dragoste de carte doar cu ajutorul unui profesor și asta am constatat-o pe pielea mea.

Sunt absolut convinsă că profesorii din România sunt foarte buni, sunt foarte prost plătiți și cred că nu mai au aceeaşi disponibilitate. Nu poți motiva oamenii atunci când sunt prost plătiți, mă gândesc că ar trebui să ne punem în ambele situații. Inerția e foarte mare pentru că s-au adunat foarte multe frustrări.

Dar să sperăm că va veni momentul în care lucrurile vor merge mai bine și atunci dascălii vor fi mult mai dispuși să schimbe sistemul. Sper că în acel moment studenții și elevii vor căpăta mai multă atenție din partea profesorilor. Un învățământ bun se poate naște doar pe baza respectului dintre dascăl și elev și viceversa. »

Cum sunt studenții de la Oxford?

«Sunt foarte buni. Sau poate că am avut eu norocul să dau peste cei mai buni sau poate că și felul în care sunt învățați să muncească îi face să fie cei mai buni. Pe de altă parte, există un sistem de tutoriale care-i ajută foarte mult, adică fiecare student este evaluat la adevărata lui valoare. Ajungi să-i cunoști plusurile și minusurile, după un semestru de lucrat cu el știi exact ce-i lipsește și de ce are nevoie. Tocmai acest lucru lipsește în sistemul românesc. »

«Trebuie de asemenea să ținem cont că universitățile din România au câte 30 de studenți, ori aici sistemul acesta de tutoriale îți permite să studiezi cu doi, trei. Ajungi să treci de relația profesor – student cu acest sistem de tutoriale, ajungi să te cunoască și ei pe tine. Asta ar trebui să se facă și la noi, în România. »

Afla cele mai noi informatii despre comunitatea romaneasca din Marea Britanie pe ziarulromanesc.net.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.