Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA, a fost invitata lui Cristian Leonte duminica, in emisiunea „Dupa 20 de ani”, la implinirea a doi ani de cand conduce Directia Nationala Anticoruptie (DNA). Kovesi a vorbit, printre altele, despre dosare, despre presiunile politicienilor la adresa procurorilor DNA, dar si despre colaborarea cu serviciile secrete. Intrebata daca a simtit vreodata presiuni pentru a abandona un dosar, Laura Kovesi a declarat ca nu poate spune ca a simtit presiuni directe din partea unui politician, insa a adaugat ca presiunile asupra institutiei sau asupra procurorilor pot fi atat directe, cat si indirecte, cele indirecte avand loc prin intermediul presei.
Intrebata cum resimt procurorii aceste presiuni, Laura Codruta Kovesi a afirmat ca procurorii sau obisnuit cu tot felul de atacuri care se fac prin intermediul presei sau unor emisiuni televizate, subliniind ca procurorii din DNA au un psihic foarte bun.
„As putea sa spun ca in ultima perioada de timp, nu. Conduc un colectiv de procurori foarte experimentati, curajosi, foarte activi in ceea ce fac si care s-au obisnuit de-a lungul timpului cu tot felul de atacuri care se fac prin intermediul presei sau unor emisiuni televizate. Sigur ca nu e usor, ca persoana, sa se vorbeasca despre tine. De multe ori se fac afirmatii neadevarate, uneori chiar calomnioase, pentru simplul fapt ca instrumentezi un dosar. Dar pot sa spun ca procurorii din DNA au un psihic foarte bun. Ne-am obisnuit cu astfel de atacuri, ele au inceput sa devina o rutina, chiar incep sa ma mir atunci cand deschidem o investigatie importanta si nu ne ataca nimeni. Oarecum suntem obisnuiti, insa cand atacurile depasesc o anumita limita, intotdeauna reactionam: sesizam CSM, se fac cereri de aparare a reputatiei sau chiar se face si un caz mai serios prin deschiderea unui proces in justitie”, a spus Kovesi.
Iti recomandam: Ce spune Kovesi despre posibilitatea de a candida la Presedintia Romaniei
Va prezentam mai jos intrebarile si raspunsurile oferite de Laura Codruta Kovesi in emisiunea „Dupa 20 de ani”, potrivit site-ului Pro TV.
DNA a deschis si deschide si probabil va mai deschide multe dosare impotriva politicienilor. Ati simtit vreodata dumneavoastra sau institutia presiuni pentru a abandona un dosar?
N-as putea sa spun ca am simtit presiuni directe din partea unui politician, in primul rand pentru ca eu nu vorbesc cu politicienii decat intr-un cadru institutional. Insa presiunile asupra institutiei sau asupra procurorilor pot fi atat directe, cat si indirecte. Marea majoritate a presiunilor indirecte se fac prin intermediul mass-media, atunci cand diverse persoane care detin functii importante in stat sau pe care noi le cercetam fac tot felul de declaratii impotriva carora noi nu putem sa ne aparam. Un procuror nu poate sa iasa public sa comenteze un dosar pe care il are in lucru si e extrem de dificil atunci cand o persoana sustine, de exemplu, in public, ca e un dosar care nu are la baza niciu fel de proba, un procuror nu poate sa iasa public si sa spuna „Stiti, eu in dosar am 5 martori, am 3 expertize”. De aceea, de multe ori, presiunile se exercita in acest fel.
Pe de alta parte, exista si presiuni inerente in activitatea procurorilor si care provin din respectarea unor termene, unor proceduri care trebuie sa se faca de foarte multe ori intr-un timp foarte scurt, dar foarte bine din punct de vedere legal. Ma refer la tot ceea ce fac procurorii in cele 24 de ore de retinere a unei persoane. Sunt tot felul de presiuni cu care procurorii sau institutia se pot confrunta.
Vezi si: LAURA CODRUTA KOVESI – Cine este cea mai puternica femeie din Romania
Institutional nu va cauta politicienii, dar in afara formalitatilor, va cauta vreun politician?
Nu. Niciodata nu vorbesc cu politicieni si nu ma intalnesc in timpul meu liber. Institutional, daca ne referim la Ministrul Justitiei, e normal sa avem discutii, sau cu cel de Interne sau orice alta persoana care detine in acelasi timp si o functie intr-un partid. Dar eu vorbesc cu acele persoane doar in virtutea functiei pe care o are in Guvern, Parlament sau alta institutie a statului cu care suntem obligati sa colaboram in activitate.
Dar cum se manifesta aceste presiuni, cum le simt procurorii? Au un efect?
As putea sa spun ca in ultima perioada de timp, nu. Conduc un colectiv de procurori foarte experimentati, curajosi, foarte activi in ceea ce fac si care s-au obisnuit de-a lungul timpului cu tot felul de atacuri care se fac prin intermediul presei sau unor emisiuni televizate. Sigur ca nu e usor, ca persoana, sa se vorbeasca despre tine. De multe ori se fac afirmatii neadevarate, uneori chiar calomnioase, pentru simplul fapt ca instrumentezi un dosar. Dar pot sa spun ca procurorii din DNA au un psihic foarte bun. Ne-am obisnuit cu astfel de atacuri, ele au inceput sa devina o rutina, chiar incep sa ma mir atunci cand deschidem o investigatie importanta si nu ne ataca nimeni. Oarecum suntem obisnuiti, insa cand atacurile depasesc o anumita limita, intotdeauna reactionam: sesizam CSM, se fac cereri de aparare a reputatiei sau chiar se face si un caz mai serios prin deschiderea unui proces in justitie.
Au existat momente in care dosarele au fost afectate de presiuni exterioare asupra DNA?
Am zis „in ultima perioada” fiindca eu conduc aceasta institutie de 2 ani. Sunt procurori care lucreaza de zece ani si pot sa spun ca am trecut alaturi de ei prin multe astfel de evenimente, pentru ca anterior am fost si procuror general sase ani de zile. Au fost situatii cand, din cauza unor anchete, s-a incercat schimbarea din functie a unor procurori, modificarea unor legi, au fost procurori atacati personal pentru ce faceau in activitatea personala. Atat ca procuror-general cat si ca procuror-sef al DNA am incercat sa-i sustin, sa fiu alaturi.
Fostul presedinte Basescu v-a sunat vreodata sa se intereseze de un dosar?
Nu. A marturisit la un moment dat ca suna la biroul procurorului general ca sa se intereseze de o ancheta in curs.
Nu stiu daca a sunat la procurorul general, pot doar sa va spun ca dupa incheierea mandatului domnului presedinte Basescu nu am discutat cu acesta si nu am discutat despre dosare penale nici cu fostul, nici cu actualul presedinte.
Cu actualul presedinte nu vorbiti nici despre dosare la modul general?
Nu. Am avut o discutie inaintea prezentarii raportului de activitate, cu privire la datele statistice, la rezultatele obtinute de DNA. Nu am avut discutii punctuale legate de anumite dosare, ci pe chestiuni de principiu, care vizeaza institutia, nevoia de resurse umane, nevoia de a modifica anumite legi. Chestiuni pe care le discutam si cu ministrul Justitiei, si cu ministrul de Interne si care cred ca sunt normale in discutiile intre conducatorii a doua institutii importante in stat.
Dar cu premierul ati avut vreo discutie despre vreunul din dosarele deschise impotriva unor ministri din cabinetul sau?
Nu, nu am discutat niciodata despre dosare cu premierul. Singurele discutii pe care le-am avut au fost cele privind invitatia dumnealui de a participa la raportul anual de activitate si, anul trecut, despre suplimentarea schemei de personal cu 50 de politisti.
Ramanand la presiuni, presedintele Senatului spunea zilele trecute ca romanii se asteapta la schimbare in clasa politica, „ce nu se face nici cu zgomot de catuse, nici cu rotatia cadrelor”. Simtiti asta ca pe o presiune?
Nu comentez declaratiile politicienilor. Fiecare poate sa spuna ce vrea. De obicei nu comentez ce spun altii, ci doar ceea ce se intampla in institutia pe care o conduc, ce fac eu sau procurorii din DNA. Pot doar sa va spun ca noi nu anchetam politicieni pentru ca sunt politicieni, noi anchetam persoane care detin anumite functii in stat si calitatea pe care o au, prin lege, este data in competenta DNA. Spre exemplu, daca un ministru face parte dintr-un partid politic, noi nu il cercetam pentru ca face parte din partidul X, ci pentru ca, in calitate de ministru, este suspicionat ca a comis anumite fapte. Nu stiu cum se poate schimba clasa politica, pot doar sa va spun ca toate anchetele pe care le-am deschis au avut ca baza sesizari venite de la persoane fizice sau de la alte institutii ale statului, sunt foarte putine sesizari din oficiu care vizeaza politicieni.
Mai important, de exemplu in cursul anului trecut majoritatea investigatiilor au fost deschise pe baza unor sesizari primite de la cetateni. Sunt cu 75% mai multe decat in anul 2013. Peste 90% din dosarele deschise la DNA au la baza sesizari venite de la persoane fizice sau juridice.
Persoane fizice sau juridice cumva implicate in dosarele deschise in urma acestor sesizari?
Pot fi facute si de persoane cercetate, avem astfel de cazuri.
Adica mai degraba vin oamenii care stiu ca au o problema si vorbesc inainte de a deschide DNA cazul?
Exista si astfel de situatii, numarul lor e foarte mic. Numarul cel mai mare de sesizari provin de la cetateni care nu sunt cercetati din punct de vedere penal. Foarte multe sesizari pleaca de la o revolta, daca pot sa spun asa, pe care o simt oamenii atunci cand li se cere mita din partea unor functionari. Avem foarte multe sesizari care vin de la oameni de afaceri care reprezinta diverse societati comerciale implicate in achizitii publice, sunt institutii publice care ne fac sesizari. Unele institutii, pentru ca au atributii de control si verificare, altele, pentru ca intra in posesia unor astfel de informatii.
De la serviciile secrete primiti suficiente sesizari ca sa le treceti intr-o statistica drept consistente?
Un procent de 5% reprezinta dosarele deschise pe baza unor sesizari venite de la serviciile de informatii.
Cereti vreodata informatii serviciilor intr-un caz in care aveti suspiciuni si apoi construiti pe baza lor?
Da, cerem, de obicei procurorii, cand deschid o investigatie pot sa ceara serviciilor sa ne furnizeze date si informatii privind eventuale activitati infractionale sau anumite elemente legate de persoana pe care o cercetam, asa cum si serviciile au obligatia prevazuta in lege – si care poate sa atraga raspunderea, daca nu se respecta – de a ne informa atunci cand intra unor date sau informatii privind fapte de coruptie. E o prevedere expresa in legea 78, potrivit careia orice institutie publica cu atributii de control si verificare, atunci cand intra in posesia unor informatii privind fapte de coruptie, are obligatia legala de a ne sesiza de indata.
Daca ti-a placut acest articol, poti urmari HotWeek.ro si pe Facebook, Twitter sau Google Plus!
