Legea care le ofera cetatenilor cu venituri reduse servicii bancare gratuite, care se aplica de la sfarsitul lunii ianuarie a acestui an, pune institutiile bancare in dificultate. Si asta pentru ca pragul inclus in lege privind criteriile de eligibilitate este atat de mare, incat jumatate din clientii bancilor se califica pentru a beneficia de pachetul de servicii bancare gratuite. Concret, pentru 2018, consumatorii care un venit de 2.497 lei brut vor beneficia de facilitatile legii.
Din pacate, asa se intampla cand directivele europene sunt completate de Parlament in stil romanesc. Povestea acestei legi incepe in anul 2014 in Europa. In Parlamentul European s-a discutat si aprobat o directiva europeana care sa-i ajute pe cetatenii cu venituri reduse si pe cei care au detin un cont accesul la sistemul bancar.
Directiva europeana a fost transpusa, la inceputul acestui an, si in Romania sub forma unei noi legi, subliniaza RFI, intr-o analiza publicata pe pagina online. Doar ca asa cum se intampla uneori cu legislatia europeana, ea a fost completată de Parlament in stil romanesc. Forma legii a dat nastere deja unor probleme complicate pentru sistemul bancar si poate si pentru alte industrii.
În primul rând, este o problemă de principiu. Uniunea Europeană a inițiat această lege pentru a oferi accesul la sistemul bancar pentru cetățeni defavorizați. O intenție nobilă. În Uniunea Europeană, gradul de bancarizare, adică procentajul cetățenilor care au cel puțin un cont bancar, este de 90%. În România, acest indicator ajunge la numai 60%. O diferență, așadar, consistentă.
Marea controversă a apărut asupra definirii consumatorului vulnerabil, respectiv persoanele care se califică pentru gratuitatea unor servicii bancare. Băncile au propus criteriul salariului minim. Avea o logică, pentru că, să ne aducem aminte, europenii au inițiat această lege pentru a permite persoanelor defavorizate să aibă acces la servicii bancare. Ideea salariului minim nu a fost acceptată și a apărut, în primă instanță, inițiativa aplicării pentru persoanele care au venituri egale cu două salarii minime. Propunerea a fost respinsă, dar, în cele din urmă, s-a ales o soluție de compromis: 60% din salariul mediu al anului următor, estimat în toamna anului prezent de către Comisia de Prognoză. Concret, pentru acest an, consumatorii care un venit de 2.497 lei brut vor beneficia de facilitățile legii.
Aici apar două probleme. Pragul inclus în lege este atât de mare încât jumătate din clienții băncilor se califică pentru a beneficia de pachetul de servicii bancare gratuite. În al doilea rând, nivelul de venit al consumatorului vulnerabil creează un precedent interesant. Mai exact, și alte domenii se încearcă acum să se definească limita de venit a unui consumator vulnerabil. Este vorba despre consumatorii de energie electrică sau de gaze naturale. Dacă se va merge pe pragul introdus în legea care privește sistemul bancar este posibil că vom avea o jumătate de țară care va trebui să primească energie și gaze mai ieftine. Ceea ce va crea probleme extraordinare companiilor care activează în industriile respective. La fel cum se întâmplă acum cu băncile, care sunt nevoite să calculeze ce costuri vor avea prin aplicarea noii legi.
Desigur, aplicarea legii aduce și multe complicații administrative. De exemplu, modul în care băncile vor verifica veniturile clienților și cum vor descoperi dacă aceștia au o creștere de venit care îi scoate în afara aplicării legii. Este posibil ca băncile să utilizeze baza de date a ANAF, dar, în orice caz, va fi nevoie de oameni și produse IT pentru a gestiona o bază de date de clienți în continuă mișcare. Ceea ce va însemna costuri suplimentare.
Cert este că de acum există două categorii de clienți ai băncilor, unii vulnerabili, privilegiați, care vor avea servicii bancare gratuite. Alții, normali, care se vor mulțumi că această lege le oferă și lor comisioane zero pentru interogarea contului, la retragerile de numerar sau la închiderea sau deschiderea unui cont bancar. Vestea mai puțin bună este că, probabil, clienții normali vor acoperi o parte din pierderile de venituri pe care băncile le vor înregistra de la clienții privilegiați, mai noteaza RFI.
