Legea privind votul prin corespondenta, care va fi aplicata la alegerile parlamentare din 2016, a prins contur, Autoritatea Electorala Permanenta (AEO) urmand sa prezinte marti o prima forma a legii. Asta dupa ce PSD si PNL au cazut de acord, in cadrul sedintei comisiei de cod electoral de luni, in ceea ce priveste o serie de principii ale legii votului prin corespondenta, care urmeaza sa fie elaborata de catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) intr-un termen de doar 48 de ore.
Legea votului prin corespondenta se va aplica pentru alegerile parlamentare din 2016 si va fi completata pentru alegerile prezidentiale din 2019.
In sedinta de luni a comisiei de cod electoral, reprezentantii PSD, PNL si UDMR au raspuns la cele sase intrebari tehnice adresate comisiei de catre AEP, in ceea ce priveste elaborarea legii votului prin corespondenta, potrivit hotnews.ro.
1. La ce tipuri de proces electoral se poate vota prin corespondenta? Alegeri parlamentare, prezidentiale, europarlamentare, locale?
2. Ce categorii de alegatori pot vota prin corespendanta, in functie de tipul de vot de la prima intrebare?
3. Cand are loc inregistrarea alegatorior romani? Periodic, adica inainte fiecarui proces electoral, sau o singura data pana la formularea unei altei optiuni?
4. Care este data limita pentru receptionarea votului exprimat? Ziua alegerilor sau o data anterioara zilei alegerilor?
5. Au dreptul ca alegatorii care s-au inregistrat sa voteze prin corespondenta sa opteze sa voteze la o sectie de votare?
6. Au dreptul alegatorii care si-au expediat votul sa opteze pt a vota la o sectie urmand ca votul exprimat prin corespondenta sa nu fie luat in considerare?
Pentru prima intrebare, social-democratii au dorit ca legea sa se aplice incepand cu alegerile parlamentare din 2016, iar pentru alegerile prezidentiale sa se faca o serie de completari. Numai ca PNL a declarat ca legea ar trebui sa se aplice pentru parlamentare, prezidentiale, dar si europarlamentare. Liberalul Mihai Voicu a mentionat ca aplicarea legii la un referendum national ar fi dificila tocmai datorita termenului de inregistrare al alegatorilor din diaspora.
UDMR nu a fost de acord ca legea sa se aplice pentru parlamentare, Marton Arpad a sustinut ca votul prin corespondenta ar putea sa fie practicat doar incepand cu prezidentialele din 2019.
Pentru a doua intrebare tehnica adresata de AEP, toate grupurile parlamentare prezente in comisie au fost de acord ca legea sa se aplice pentru cetatenii romani cu resedinta sau domiciliul stabil in afara granitelor.
De asemenea, toate partidele au sustinut ca inregistrarea alegatorilor din diaspora pentru votul prin corespondenta sa se faca cu 6 luni inainte de fiecare scrutin. Liberalii si social-democratii au mentionat ca voturile prin corespondenta trebuie sa fie primite pana intr-un termen de 2-3 zile inainte de scrutin. In vreme ce, UDMR a fost mai indulgent, Arpad a sustinut ca voturile prin corespondenta trebuie sa fie primite pana la ora 21:00, ora Romaniei, din ziua premergatoare votului.
Totii membrii comisiei au fost de acord ca atunci cand un cetatean roman din strainatate alege sa voteze prin corespondneta, el nu poate sa renunte la modalitatea de vot aleasa si sa se prezinte la sectia de vot. Liberalul Mihai Voicu a declarat ca alegatorii care au ales votul prin corespondenta ar putea sa voteze la sectia de vot daca predau plicul nefolosit autoritatiilor electorale, insa PNL poate sa fie de acord cu PSD pe aceasta tema pentru a nu ingreuna elaborarea legii.
