Ludovic Orban a fost desemnat de presedintele Klaus Iohannis sa formeze noul Guvern cu care, in termen de 10 zile, va trebui sa mearga in Parlament pentru un vot de investitura. Pentru ca Guvernul Orban sa fie investit este nevoie de votul a 233 de parlamentari. In acest moment PNL are doar 94 de voturi. Va urma o perioada de negociere in care premierul desemnat trebuie sa convinga grupurile parlamentare sa sustina Guvernul, insa aceste negocieri se anunta aproape imposibile, transmite Digi 24.
PSD a anuntat deja ca nu va vota Guvernul, deci Ludovic Orban nu se poate baza decat pe cel mult 2-3 voturi de la social democratii care ar risca sa fie dati afara din partid. Pana in acest moment, doar cei 17 parlamentari ai minoritatilor au anuntat ca vor vota Guvernul. Astfel, Orban mai are nevoie de 122 de voturi pe care trebuie sa le adune de la USR, PMP, UDMR, Pro Romania si ALDE.
Negocierile se anunta unele destul de dure, mai ales pentru ca fiecare partid in parte cere ceva ce altui partid nu ii convine.
Pro Romania (35 de voturi) cere garantii ca nu vor fi taiate pensiile si salariile, nu este de acord cu alegerea primarilor in doua tururi, iar Victor Ponta a anuntat deja, inaintea negocierilor, ca formatiunea sa, de centru stanga, nu va vota un guvern de dreapta. De voturile oamenilor lui Ponta depinde insa soarta viitorului Guvern.
USR (40 de voturi) cere ca pana la votul de investitura, adica pana saptamana viitoare, Parlamentul sa adopte modificarea legislatiei electorale astfel incat primarii sa fie alesi in doua tururi, sa fie anulat recursul compensatoriu si sa fie votata initiativa „Fara Penali”. Imposibil sa fie adoptate toate aceste modificari pana la momentul votului pentru Guvern, chiar daca Dan Barna sustine ca se pot face „intr-o zi”. De asemenea, USR solicita un calendar clar pentru alegeri anticipate, conditie esentiala pentru sustinerea unui Guvern de tranzitie PNL.
PMP (17 voturi) vrea sa intre la guvernare alaturi de PNL, fiind singurul partid dispus sa faca parte din noul Executiv. Pentru ca au solicitat acest lucru si au contribuit decisv la demiterea Guvernului Dancila, cei din PNL se simt datori sa le ofere unul sau doua portofolii in noul Guvern. Aici apar insa problemele.
UDMR (30 de voturi) a anuntat public, prin Kelemen Hunor, ca nu vor sustine un guvern din care face parte partidul lui Traian Basescu. Cu intrarea la guvernare a celor din PMP nu sunt de acord nici oamenii lui Calin Popescu Tariceanu. UDMR se opune vehement modificarii legislatiei electorale si vrea ca primarii sa fie alesi in continuare intr-un singur tur de scrutin si isi conditioneaza sustinerea pentru guvern de acest lucru. UDMR nu sustine nici varianta alegerilor anticipate.
ALDE (20 de voturi) conditioneaza sustinerea Guvernului PNL de garantii ca „reformele din justitie” nu vor suferi modificari. Aici intra Legile Justitiei si mai ales, Sectia Speciala pentru care cei din ALDE s-au luptat cot la cot cu PSD sa o impuna. Printre masurile anuntate de liberali se numara inclusiv desfiintarea Sectiei Speciale. Ludovic Orban a precizat totusi ca orice modificare in Justitei nu va fi facuta prin OUG ci va trece prin Parlament, acolo unde PSD si ALDE pot impiedica desfiintarea Sectiei Speciale.
In calculele PNL intra si 7 deputati si senatori neafiliati unui partid politic, care ar putea vota Guvernul.
Astfel, mai multe conditii puse de unele partide, le anuleaza pe cele puse de alte formatiuni politice. In acest moment, negocierile pe care trebuie sa le poarte Ludovic Orban par mai mult decat dificile, iar succesul acestor negocieri depinde si de compromisul pe care este dispus sa il faca in fata liderilor.
Daca Parlamentul respinge la vot guvernul, jocul se intoarce la presedintele Klaus Iohannis care va fi nevoit sa faca o noua propunere. Presedintele l-ar putea nominaliza din nou pe Ludovic Orban, iar daca noua nominalizare nu intruneste pentru a doua oara numarul suficient de voturi, presedintele poate dizolva Parlamentul, insa acest lucru, inclusiv organizarea alegerilor anticipate se poate intampla, conform Constitutiei, dupa alegerile prezidentiale.
