Ministerul Finantelor a anuntat modificarea regulilor fiscale prin ordonanta de Guvern, cele mai controversate schimbari fiind aplicarea unei suprataxe la activele bancare, in functie de nivelul dobanzii interbancare ROBOR, precum si plafonarea pretului la gazele naturale.
Proiectul ordonantei de guvern care schimba regulile fiscale a fost prezentat, ieri, de ministrul Finantelor Eugen Teodorovici si, la scurt timp, actul normativ a fost pus in dezbatere publica.
Schimbarile au fost promovate, ca de obicei, fara analize de impact si fara o dezbatere reala. Dar aceste devieri au ajuns sa fie cea mai mica problema, subliniaza RFI pe pagina online. Modificarile fiscale ce urmeaza a fi facute sunt deasupra oricarei imaginatii, considera publicatia. Cele mai socante masuri sunt aplicarea unei suprataxe asupra activelor bancare, in functie de nivelul dobanzii interbancare ROBOR, si plafonarea tarifului gazelor naturale, pentru trei ani de zile, la 68 lei MWH.
Stirea zilei: Bursa de Valori Bucuresti a intrat in picaj, dupa anuntul ministrului de Finante privind modificarile fiscale
Este clar ca masurile sunt de un interventionism agresiv. Situatia este cu atat mai ciudata cu cat supraimpozitarea activelor bancare se face in functie de nivelul ROBOR. Ca si cum nivelul dobanzii ar fi stabilit de catre o banca sau alta si nu de piata sau de evolutia inflatiei.
Taxarea activelor bancare este facuta in functie de pragurile dobanzii ROBOR. Pana la un nivel al ROBOR de 1,5%, supraimpozitarea este zero. O medie trimestriala a ROBOR (la trei luni sau sase luni) mai mare de 1,5% atrage dupa sine o taxa pe activele bancare. Limita maxima este atunci cand dobanda ROBOR are valori cuprinse intre 3,01% si 3,5%, caz in care activele bancilor sunt impozitate cu 0,9%.
In acest moment, ROBOR este deja de peste 3%, ceea ce inseamna ca bancile vor fi taxate cu nivelul maxim de 0,9% din active inca din prima zi a aplicarii ordonantei. Estimarea guvernului este ca, in functie de nivelul ROBOR, bugetul de stat poate incasa mai mult cu pana la 3,6 miliarde lei.
Este de asteptat ca noile reglementari sa schimbe radical comportamentul pietei interbancare, acolo unde banca centrala va juca un rol important in a regla deficitul de lichiditate, iar bancile comerciale vor alerga sa atraga fonduri. In orice caz, bancile vor fi sub presiune si este previzibil ca vor transfera costurile asupra clientilor.
In ceea ce priveste plafonarea tarifului la gaze naturale pe o perioada de trei ani, situatia este si mai complicata. Este imposibil de calculat, la ora redactarii acestui articol, care va fi efectul asupra companiilor din domeniul gazelor naturale. Dar nu ar fi o surpriza ca unele companii sa anuleze investitiile sau chiar sa paraseasca piata romaneasca. Cel mai grav este ca plafonarea tarifului gazului natural s-a facut chiar inainte ca firmele care se pregatesc sa exploateze gazele din Marea Neagra sa anunte deciziile finale. Iar cele mai in pericol sunt exploatarile offshore din Marea Neaga, care la un pret plafonat al gazului natural, de 68 lei pentru un Mwh, ar putea deveni nerentabile.
Interventia statului se manifesta si in sectorul de comunicatii. Astfel, autoritatea din domeniu va stabil niveluri minime pentru licitatiile 4G si 5G, care ar urma sa aiba loc in anul 2019. Este de luat in calcul ca firmele din domeniu, in functie de nivelul stabilit, ar putea sa nu fie interesate de licitatiile statului.
Ordonanta schimba si regulile privind administrarea fondurilor de pensii private. Dincolo de scaderea comisioanelor percepute de administratorii de pensii private, masura cea mai discutabila este ca un contributor se poate retrage dupa o perioada de cel putin cinci ani de cotizare si prin retinerea unui comision de 2%. Asadar, dupa ce li s-a oferit posibilitatea de a opta intre pilonul public si cel administrat privat, acum contributorii au posibilitatea de a-si retrage pur si simplu banii.
In rest, ordonanta include promisiunile cu care ne-am obisnuit. Punctul de pensie va creste de la 1 septembrie 2019 cu 15%, la 1.265 lei, acordarea in continuare a tichetelor de vacanta, un program de 310 milioane lei pentru dezvoltarea statiunilor balneare si in fine, un neclar fond de dezvoltare care ar trebui sa asigure finantari de 10 miliarde euro.
Daca punem in balanta masurile anuntate de ministrul finantelor ajungem la o concluzie simpla. Guvernul ia de la marile companii, riscand ca unii investitori sa plece din Romania sau sa nu mai vina, in schimb, ofera in continuare cadouri bazinului electoral.
