Luni 5 septembrie, a început noul an școlar, mult mai devreme față de alți ani. Școala aduce modificări importante pentru elevi, printre noutățile anunțate de Ministerul Educației fiind eliminarea tezelelor, a semestrelor, introducerea a 5 vacanțe și a unui alt sistem pentru note.
Noul an școlar 2022-3023 a început pentru aproximativ 3 milioane de elevi şi preşcolari în peste 17.800 de unităţi de învăţământ. Pe lângă faptul că școala începe mult mai devreme anul acesta, Ministerul Educației introduce modificări, inclusiv în structură și în sistemul de notare.
Astfel, nu mai există obligativitatea tezelor semestriale, pentru că nu vor mai exista nici semestre, la fiecare materie va exista o una singură medie, anuală, iar vacanțele vor fi mai multe, fiind introduse cinci „module” de învățare. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu este de părere că la sfârșitul anului școlar, grație acestor schimbări, profesorii vor fi mai relaxați, iar copiilor le va plăcea mai mult la școală.
Schimbările nu sunt tocmai binevenite în mediul profesoral. Potrivit unei cercetări a World Vision România, 27% din cadrele didactice ar solicita în primul rând „mai puține schimbări”, în timp ce 96% dintre profesori și-ar dori să fie consultați când se iau decizii în educație.
Iar în acest an, discuțiile pe marginea modificărilor s-au purtat chiar și în ultima săptămână de vacanță.
În acest sens, ministrul Cîmpeanu a fost criticat din mai toate direcțiile, fie pentru modificările propuse, fie pentru lipsa de transparență în dezbateri, fie pe marginea propunerilor – desființarea CNATDCU și modul în care este permisă renunțarea la titlul de doctor fiind doar două dintre cele mai scandaloase.
Media anilor de studiu nu va mai conta în admiterea la liceu, începând de anul şcolar viitor. Anunţul a fost făcut luni, 29 august, cu o săptămână înainte de începerea anului şcolar, de către ministrul Sorin Cîmpeanu.
### VEZI ȘI… ###
Regulile Educației se modifică și în ultima săptămână de vacanță. Justificările valului de schimbări și noi critici
Încă de la primele propuneri, în primăvară, experții din educație nu știau pe ce studii de bazează modificările propuse. „Poate că există, dar noi nu le știm”, spunea Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
Iar în cele aproape două luni cât au fost oficial în dezbatere publică, proiectele lui Sorin Cîmpeanu au primit peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire.
