Ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante pe noua Lege a salarizarii, insa la final s-a ajuns la concluzia ca nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, dezvaluie ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea. Conferinta de presa a ministrului demisionar al Muncii, Ana Costea, anuntata pentru vineri la ora 12:00, a fost anulata. „In privinta legii salarizarii, trebuie facute mai multe precizari, pentru ca Ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect”, se precizeaza intr-un comunicat de presa.
Fostul ministru al Muncii a mai precizat ca ordonanta privind salarizarea bugetarilor, retrasa de Guvern, prevedea cresteri doar pentru cei din partea de jos a grilei de salarizare, adica cei cu venituri mici.
„In total, ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante ale legii salarizarii, obiectivele acestora variind mult in functie de cifrele avansate de Ministerul de Finante”, se precizeaza in documentul citat de adevarul.ro. In final s-a ajuns la concluzia ca, deocamdata, nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, cat si din cadrul institutiilor, se mai arata in comunicat.
In cele din urma s-a ajuns la concluzia ca ordonanta privind salarizarea bugetarilor poate sa elimine partial doar disfunctionalitatile din cadrul unor institutii, nu dintre institutii. Ordonanta prevedea cresteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei.
Reactii dupa demisia ministrului Muncii. Sindicate: Alti colegi din Guvernul Ciolos ar putea sa ia exemplu
„S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonante de urgenta care trebuia sa usureze aplicarea unei viitoare legi a salarizarii. S-a spus ca aceasta ordonanta a fost elaborata de Ministerul de Finante si de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amanunte. Ministerul de Finante a comunicat Ministerului Muncii suma disponibila pentru aplicarea acestei ordonante, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a inceput elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia ca aceasta ordonanta poate sa elimine partial doar disfunctionalitatile din cadrul unor institutii, nu dintre institutii. Ordonanta prevedea cresteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei”, se mai precizeaza in documentul transmis de Serviciul Comunicare al ministerului Muncii.
Totodata, se precizeaza ca finalizarea unei legi a salarizarii s-a numarat printre obiectivele asumate la inceputul mandatului Anei Costea. In decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizarii unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe si strategii”, iar termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizarii a fost octombrie 2016, precizeaza documentul. Pe 13 ianuarie 2016 insa, s-a aprobat in cadrul Guvernului un memorandum, iar termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016, se mai arata in comunicat.
Grila de salarizare care trebuia sa intre in vigoare la 1 august 2016, retrasa de Guvern
„Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanti ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Justitiei si confederatiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcina elaborarea unei legi a salarizarii care trebuia sa elimine discrepantele de salarizare atat din interiorul institutiilor, cat si intre institutii. In elaborarea acestei legi, care trebuia implementata in patru ani, s-a tinut seama de principiul conform caruia nici un salariu nu trebuie sa scada, iar raportul dintre salariul minim si cel maxim trebuie sa fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc in unele zile si patru intalniri pe aceasta tema, in alte zile ministrul Muncii si specialistii din minister au lucrat pâna la 5 dimineata. Pe 10 februarie ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizarii cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioada de 4 ani”, se mai arata in document.
Nu a fost acceptata aceasta varianta, iar conditiile initiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu, sustine institutia. „In total, ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante ale legii salarizarii, obiectivele acestora variind mult in functie de cifrele avansate de Ministerul de Finante”, potrivit comunicatului. In final s-a ajuns la concluzia ca, deocamdata, nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, cat si din cadrul institutiilor.
Iti recomandam si: Detalii despre motivele care au dus la retragerea proiectului privind salarizarea
NOUA LEGE A SALARIZARII 2016. Indemnizatiile parlamentarilor, majorate de Guvern cu aproape 50%
SALARIZARE 2016. Proiectul Ordonantei privind salarizarea bugetarilor, in vigoare de la 1 august 2016. DETALII
„S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonante de urgenta care trebuia sa usureze aplicarea unei viitoare legi a salarizarii. S-a spus ca aceasta ordonanta a fost elaborata de Ministerul de Finante si de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amanunte. Ministerul de Finante a comunicat Ministerului Muncii suma disponibila pentru aplicarea acestei ordonante, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a inceput elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia ca aceasta ordonanta poate sa elimine partial doar disfunctionalitatile din cadrul unor institutii, nu dintre institutii. Ordonanta prevedea cresteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus ca raportul dintre salariul minim si cel maxim sa fie stabilit la 1/12. Ordonanta prezenta unele riscuri legislative in aplicare, lucru pus in evidenta atat de ministrul Muncii, cat si de partenerii sociali la intâlnirea Consiliului National Tripartit. Pentru ca a considerat ca dezavantajele aplicarii acestei ordonante sunt mult mai mari decât avantajele aplicarii ei, ministrul Muncii a decis sa isi asume in fata partenerilor sociali renuntarea la acest proiect de act legislativ”, precizeaza documentul.
„In final, ministrul Muncii a obtinut, cu pretul depunerii mandatului, renuntarea la asumarea de catre guvern a proiectului de ordonanta de urgenta privind salarizarea. In aceste conditii doamna Ana Claudia Costea isi exprima speranta ca depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul sa considere o prioritate elaborarea unui legislatii nediscriminatorii si corecte in domeniul salarizarii”, se arata in finalul comunicatului
Ministrul Muncii, Ana Costea, a demisionat, joi, a anuntat biroul de presa al Guvernului, premierul acceptand demisia.
Ministrul Muncii, Ana Costea, a avut, marti dupa-amiaza, la Palatul Victoria, o discutie cu premierul Dacian Ciolos despre pasii de urmat dupa discutiile cu reprezentantii sindicatelor, dar si despre faptul ca nu sustine proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor. Consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, a declarat, dupa Consiliul National Tripartit, ca ministrul Ana Costea nu sustine proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor si va cere in sedinta de Guvern de miercuri retragerea documentului, iar daca acest lucru nu va fi acceptat, isi va da demisia.
