Parlamentul din Marea Britanie a acceptat planul premierului Boris Johnson de a organiza alegeri anticipate in decembrie. Masura este una menita a pune capat blocajului actual. Noua data oficiala a Brexitului este 31 ianuarie, transmite Europa Libera.
Este prima oara de un secol incoace ca Marea Britanie va avea alegeri in decembrie. Parlamentul a acceptat marti seara planul premierului Boris Johnson de a organiza alegeri anticipate pe 12 decembrie, iar simplii cetateni care urmaresc actualitatea, inclusiv cei britanici, ar putea fi iertati daca nu mai inteleg ce se intampla, dupa ce luni seara acelasi parlament respinsese propunerea.
Iata insa ca nici macar 24 de ore mai tarziu, Camera Comunelor accepta planul, dupa ce seful laburistilor Jeremy Corbyn a anuntat ca e de acord cu principiul alegerilor anticipate.
Pana acum, principalul partid de opozitie, Labour, a respins de trei ori propunerea de alegeri anticipate. Labour dorea de fapt sa primeasca mai intai confirmarea de la Bruxelles ca UE accepta prelungirea ragazului cu trei luni, pana pe 31 ianuarie 2020.
Jeremy Corbyn a precizat ca refuzul pana acum era pentru ca partidul sau cauta sa-l impiedice pe Johnson sa scoata Marea Britanie din Uniune fara un acord. Acum ca opozitia a primit garantiile ca asta nu se va intampla si ca exista timp pana la sfarsitul lunii ianuarie, Labour nu vede de ce s-ar opune alegerilor anticipate.
Un lucru e sigur in acest foileton din ce in ce mai confuz: Brexitul nu va avea loc saptamana aceasta, joi 31 octombrie, asa cum Johnson jurase ca se va intampla, anuntand atunci ca ar prefera mai degraba sa zaca mort intr-un sant (dead in a ditch).
Data ramane, insa, 31 ianuarie ca limita pentru „Flexit”. Emmanuel Macron a fost cel care a insistat pe noua expresie Flexit, altfel zis ca decalajul sa fie flexibil si ca sa fie prevazut explicit ca Marea Britanie poate iesi oricand din UE pana pe 31 ianuarie, daca se ajunge la un acord si daca toate conditiile sunt implinite.
Toata lumea spera ca alegerile din decembrie vor pune capat paraliziei institutionale. Multi se tem ca alegerile in decembrie sunt o idee proasta si vor produce un rezultat distorsionat, din pricina frigului, a intunericului care cade repede si a apropierii sarbatorilor.
Singura schimbare notabila in scenariu este ca, dat fiind ca Marea Britanie va ramane in UE potential pana pe 31 ianuarie, Londra este acum teoretic obligata sa numeasca un comisar european… ceea ce va complica din nou sarcina sefei viitoarei Comisii UE, Ursula von der Leyen, cu atat mai mult cu cat Romania inca nu a anuntat un nou candidat, fiind acum singura in situatia aceasta.
Boris Johnson a insistat insa ca el nu va numi un comisar britanic. Cu toate astea, in mod legal, Londra e obligata sa numeasca un comisar, desi s-a spus ca nu ar fi un „cutremur de pamant” daca viitoarea Comisie isi va incepe activitatea in decembrie fara un reprezentant britanic.
De un deceniu incoace, tendinta a fost oricum aceea de a gasi o formula de reducere a numarului comisarilor, care actualmente este egal cu numarul de tari membre. Comisia nu poate insa sa forteze Londra sa numeasca un comisar, iar Consiliul, sefii de stat si de guvern, pot lua o decizie lua o decizie in acest sens.
