NOUA LEGE A PENSIILOR a fost aprobata, luni, in Senat. Proiectul prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie pana in 2021, urmand ca din 2022 sa fie aplicata noua formula de calcul bazata pe Valoarea Punctului de Referinta (VPR). Proiectul Legii Pensiilor a fost aprobat cu 81 de voturi pentru, 12 impotriva si opt abtineri, Senatul fiind prima camera sesizata.  Proiectul privind noua Lege a Pensiilor defineste, printre altele, varsta standard de pensionare. „Varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa 5. Stagiul complet de cotizare este de 15 ani , atat pentru femei cat si pentru barbati”, prevede proiectul legislativ. Initiativa, inregistrata in procedura de urgenta, a fost amanata in doua randuri de la votul senatorilor, din cauza lipsei de cvorum. Comisia pentru munca a Senatului a adoptat, in urma cu doua saptamani, un raport de admitere cu amendamente la proiectul legislativ privind sistemul public de pensii. Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de specialitate, „in sistemul public de pensii este considerata perioada asimilata cea in care asiguratul a beneficiat, incepand cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau in cazul copilului cu handicap de pana la 7 ani”. In varianta propusa de Guvern era vorba despre copii cu handicap de pana la 3 ani. Comisia pentru munca a mai stabilit ca persoanele care au fost private de libertate sau deportate in strainatate, dupa data de 23 august 1955, au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cate 6 luni pentru fiecare an in care au fost inchise sau deportate. „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare, cu cate 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare in strainatate, dupa data de 23 august 1944 si/sau de prizonierat, in situatia persoanelor carora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea in munca, in vonditiile prevazute la art 1 din Decretul-lege nr 118/1990, republicat” prevede amendamentul adoptat de Comisia de specialitate. Membrii Comisiei au stabilit ca listele cu privire la locatia unitatilor sanitare de specialitate se vor afisa public atat la sediul CNPP si la sediile fiecarei case teritoriale de pensii, cat si pe site-ul institutiilor. De asemenea, Comisia de munca a modificat articolul referitor la pensia de urmas, inlocuind sintagma „pensionatul urmas” cu „copilul beneficiar al pensiei de urmas”. Articolul prevede: „In sistemul public de pensii plata indemnizatiei/pensiei pentru insotitor se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cazuri: copilul beneficiar al pensiei de urmas, prevazut la art 75 lit a), care a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor”. Guvernul a adoptat, in sedinta din 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor. Proiectul prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie, pana in anul 2021, pentru ca, din anul 2022, sa fie aplicata noua formula de calcul bazata pe Valoarea Punctului de Referinta (VPR): 1.265 de lei in 2019; 1.775 de lei in 2020; 1.875 de lei in 2021, adica suma aferenta VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adauga majorarea de 10% aferenta sporurilor, acordului global si altor drepturi de natura salariala pentru care s-au platit contributii. Din anul 2022, Valoarea Punctului de Referinta va fi indexata, anual, cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua in calcul intoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtatoare de CAS si CASS, aceasta fiind una dintre primele masuri adoptate dupa schimbarea guvernarii din 2016, a precizat Ministerul Muncii. Noul proiect introduce sintagma contributii „datorate si platite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului ca, in trecut, au fost numeroase cazurile in care angajatorii nu achitau taxele catre stat. Pentru a nu dezavantaja angajatii, noua prevedere va fi luata in calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci cand legea va produce efecte complete. Angajatii nu vor fi penalizati pentru perioade lucrate anterior anului 2021, in cazurile in care angajatorii nu le-au achitat taxele. In paralel, proiectul de lege prevede si debirocratizarea si accesul online la informatiile despre propriile contributii. Astfel, ANAF va transmite catre Casa Nationala de Pensii Publice sumele datorate si platite pentru fiecare salariat. Cetatenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obtinut si sumele achitate drept contributii. In cazul in care vor constata ca angajatorii nu le achita contributiile vor putea sesiza organele abilitate. Printre noutatile aduse de aceasta initiativa legislativa se numara introducerea masteratului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adauga facultatii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru cresterea copilului, somajului indemnizat, deportarii, prizonieratului si detentiei politice, prevazute de legislatia in vigoare. In proiectul noii legi este mentinut contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege poate fi platit doar pentru 5 ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani. Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de un an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata. In prezent, asigurarea facultativa se face la nivelul salariului minim, dar in practica s-a demonstrat ca aceasta nu asigura nici macar pensia minim garantata, astfel ca s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se incheie doar in cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Sunt mentinute si prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare incheierii lui, cu noua baza de calcul. De asemenea, au fost coborate pragurile de reducere a varstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru conditii deosebite, si de la 2 ani la un an pentru conditiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat in conditii deosebite varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni. Proiectul legislativ defineste si varsta standard de pensionare. „Varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa 5. Stagiul complet de cotizare este de 15 ani , atat pentru femei cat si pentru barbati”, prevede proiectul legislativ. Senatul este prima Camera sesizata pentru proiectul de lege privind sistemul public de pensii, Camera Deputatilor fiind for decizional.
Social

Participantii la fondurile de pensii din Pilonul II se vor putea retrage inainte de termen, dupa 5 ani de participare

Participantii la fondurile de pensii administrate privat din Pilonul II se vor putea retrage inainte de termen pe baza de cerere, incepand de anul viitor, dupa minimum 5 ani de participare, iar comisionul de retragere inainte de termen este de 2% din valoarea activelor cuvenite, a anuntat, marti, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici.

Participantii la Pilonul II de pensii administrate privat se vor putea retrage, dupa minimum 5 ani de participare, dar vor trebui sa plateasca un comision de retragere de 2%, potrivit ministrului Finantelor.

”O persoana, participanta la un fond de pensii, se poate retrage, pe baza de cerere individuala, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond. La momentul in care persona respectiva se retrage inainte de deschiderea dreptului la pensie privata, activele cuvenite se transfera participantului respectiv cu un comision de retragere reprezentand 2% din aceste active. E normal, te retragi inainte de momentul planificat initial”, a declarat Teodorovici.

Teodorovici a anuntat largirea sferei de investitii pentru fondurile de pensii private, acestea putand sa investeasca de anul viitor si in proiectele de parteneriat public-privat.

Totodata, ministrul a anuntat o scadere a comisonului de administrare.

”Comisionul de administrare, care este astazi 2,5%, va scadea la 1%. (…) O mare parte din activitate, stim foarte bine, Casa Nationala de Pensii o desfasoara. Aceste comisioane, timp de 10 ani, care au avut o valoare foarte mare, sa fie reduse in beneficiul participantilor la Pilonul II”, a spus ministrul Finantelor.

Al doilea comision, de 0,05% lunar din active, se modifica in functie de performanta fondului respectiv, potrivit ministrului.

Activele estimate la final de 2018, administrate de Pilonul II si Pilonul III, sunt de 10,9 miliarde de euro. Din total active, aproape 20% sunt investite in actiuni listate. Pilonul II, infiintat in 2008, are un randament mediu, anualizat de la lansare pana azi, de 8,43%.

Articole asemănătoare

SRI: Romania este amenintata de grupurile cu atitudini extremiste

Lucy Ionesco

INMORMANTARE REGINA ANA. Liderii politici, prezenti la Castelul Peles

Bogdan

Sindicalistii de la metrou picheteaza Ministerul Transporturilor si ameninta cu greva generala

Ioana Badulescu