PASTE CATOLIC 2016. Ce diferente sunt intre sarbatoarea de Paste Catolic si Paste Ortodox
Social

PASTE CATOLIC 2016. Ce diferente sunt intre sarbatoarea de Paste Catolic si Paste Ortodox

Catolicii din lumea întreagă sarbatoresc duminica, 27 martie 2016, sarbatoarea de Paste, la diferenta de aproximativ o luna de Pastele Ortodox. Cum s-a ajuns la aceste diferenţe în calendar care pot ajunge chiar şi la cinci săptămâni? Diferenţa calendaristică dintre Paştele occidentalilor şi Paştele orientalilor a apărut ca urmare a unor evoluţii istorice complexe şi îndelungate, precum şi coroborării calendarului solar cu cel lunar.

PASTE 2016. Diferente intre Pastele Catolic si cel Ortodox

Pastele catolic 2016 este sarbatorit in acest sfarsit de saptamana. Pastele ortodox 2016v a fi peste o luna. Care ar fi celelate diferente intre marile Sarbatori ale crestinatatii?

Slujba de Inviere
La ortodocsi tine aproape intreaga noapte de sambata spre duminica. Dupa ce, la miezul noptii, credinciosii sunt chemati sa ia Lumina sfanta, slujba continua pana la orele trei sau patru dimineata. La catolici, slujba se termina la miezul noptii.

Postul Pastelui
Catolicii au un post mai bland, fiind permis consumul de oua, lapte sau branza. Cu exceptia dezlegarilor la peste, de doua ori pe durata Postului, ortodocsii care tin Postul nu au voie sa consume nimic de origine animala (carne, oua, sau lactate).

Elevii si angajatii au zi libera de Pastele Catolic, pe 28 martie 2016

Calendarul
De la Marea Schisma a Bisericii crestine, din 1054, Pastile se sarbatoresc dupa calendare diferite. Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastica si o data fixa, stabilita de tabele bisericesti, pentru echinoctiul de primavara. Ortodocsii stabilesc data Pastelui in functie de luna plina astronomica si data reala, din punct de vedere astronomic, a echinoctiului de primavara. In ultimele trei decenii, Pastile catolic si ortodox au ”cazut” de trei ori in aceeasi zi.

Procesiunile
In tarile catolice au loc procesiuni care evoca lumea antica din vremea lui Iisus. Actori in costumele personajelor biblice strabat in tacere, la lumina faclelor, strazile centrale, intr-o procesiune ce evoca Drumul Crucii. De asemenea, se desfasoara procesiuni de Florii.

PASTELE CATOLIC VS PASTELE ORTODOX

În Antichitate, au existat foarte multe diferenţe în prăznuirea Paştelui în lumea creştină. Astfel, în primele secole, creştinii din părţile Siriei şi Asiei Mici celebrau Paştele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paştele Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Paştele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan, aceştia se numeau Quartodecimani. De precizat că Nisan (nume de origine babiloniană) este cea de-a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic. Nisan este o lună de primăvară de 30 de zile. Totodată, în limba turcă este numele lunii aprilie.

ANM a anuntat prognoza meteo pe 3 luni. Vezi VREMEA DE PASTE – 1 MAI 2016

În Antichitate, au existat foarte multe diferenţe în prăznuirea Paştelui în lumea creştină, scrie descopera.ro. Astfel, în primele secole, creştinii din părţile Siriei şi Asiei Mici celebrau Paştele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paştele Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Paştele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan, aceştia se numeau Quartodecimani. De precizat că Nisan (nume de origine babiloniană) este cea de-a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic. Nisan este o lună de primăvară de 30 de zile. Totodată, în limba turcă este numele lunii aprilie.

Protopashiti, alţi creştini din zona Antiohiei, serbau Paştele duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă totdeauna în săptămâna azimilor iudaice.

Totodată, cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămâna în care a murit şi a înviat Hristos. În vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan era comemorată moartea lui Hristos, fiind numită Paştele Crucii. Duminica următoare era sărbătorită Învierea şi cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină care urma echinocţiului de primavară. Sărbătoarea se numea Paştile Învierii.

Regulile Paştilor, stabilite la Niceea

Pentru a elimina controversele legate de sătrbătoarea Paştilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii.

Totododată, dacă data Paştelui, calculată după prima regulă, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.

Schimbarea apărută după introducerea calendarului gregorian

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, sute de ani, calendarul gregorian care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi. Vaticanul a recomandat minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.

Potrivit calendarelor folosite de Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, bazate pe mişcarea lunii, respectiv a soarelui (legată de echinocţiul de primăvară), în următorii 11 ani Paştele va fi sărbătorit după cum urmează, potrivit descopera.ro:

Stiri pe aceeasi tema

Profesorii universitari se arata foarte nemultumiti de decizia Guvernului Orban

Cristiana Petrariu Bota

Doctorul Mihai Lucan poate profesa intr-un spital de stat, urmand a fi cercetat sub control judiciar

Ioana Badulescu

Noi proteste in Piata Victoriei, manifestantii cer demisia presedintilor celor doua Camere, Dragnea si Tariceanu

Cristiana Petrariu Bota

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult