Plangerile din diaspora privind votul de duminica trebuie cercetate de autoritati, sustine Comisia Europeana

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota noiembrie 18, 2014 10:54

Plangerile din diaspora privind votul de duminica trebuie cercetate de autoritati, sustine Comisia Europeana

Haosul de la sectiile de votare din diaspora nu a trecut neobservat pe plan extern. Comisia Europeana (CE) atrage atentia ca are încredere că autorităţile din Romania vor cerceta plângerile primite din diaspora privind votul de duminica. Un oficial UE a afirmat ca mulţi romani din strainatate au votat, duminica, insa a subliniat ca “mulţi nu au reusit”. “Sperăm că autorităţile române vor clarifica această situaţie”, concluzioneaza CE.

Aşa cum era de aşteptat, românii din diaspora nu au putut vota în condiţii normale nici în cel de-al doilea tur. Măsurile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe după fiasco-ul din primul tur, când în străinătate au votat în total 161.000, nu au fost suficiente. Pentru a se asigura că vor reuşi să voteze, mii de expaţi români s-au strâns în faţa secţiilor cu ore bune înainte de deschiderea urnelor.

Organizarea de alegeri libere şi corecte reprezintă o componentă indispensabilă a valorilor democratice ale UE, iar Comisia Europeană are încredere că autorităţile române vor cerceta plângerile primite din diaspora privind votul de duminică, a declarat luni Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului UE.

Citeste si: Financial Times: KLAUS IOHANNIS a provocat cea mai mare bulversare politica de dupa Revolutia din ’89

Alegerile reprezintă responsabilitatea statelor membre, însă „oganizarea de alegeri libere şi corecte reprezintă o componentă indispensabilă a valorilor democratice care stau la baza UE”, a subliniat oficialul UE.

„Avem încredere că autorităţile române îşi vor face treaba şi vor cerceta numeroasele plângeri primite de la secţiile de vot unde diaspora română ar fi trebuit să voteze ieri (duminică -n.r.)”, a precizat Schinas. „Înţelegem că mulţi au votat, dar mulţi nu. Sperăm că autorităţile române vor clarifica această situaţie”, a mai spus purtătorul de cuvânt al CE.

În ciuda scandalului din primul tur, românii din diaspora au aşteptat duminică iar ore întregi în frig pentru a vota. Al doilea tur al prezidenţialelor a adus o mobilizare fără precedent în rândul românilor din diaspora. Peste 385.000 de expaţi români au votat în cele 294 de secţii de vot organizate de MAE în străinătate. Comparativ, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, până la închiderea urnelor din diaspora au votat în total 147.000 de români.

Aşa cum era de aşteptat, românii din diaspora nu au putut vota în condiţii normale nici în cel de-al doilea tur. Măsurile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe după fiasco-ul din primul tur, când în străinătate au votat în total 161.000, nu au fost suficiente. Pentru a se asigura că vor reuşi să voteze, mii de expaţi români s-au strâns în faţa secţiilor cu ore bune înainte de deschiderea urnelor.

Citeste si: REZULTATE ALEGERI 16 NOIEMBRIE 2014. REZULTATE FINALE ALEGERI – DATE BEC PE JUDETE. IOHANNIS 54,5%, PONTA 45,4%

La Londra, românii s-au strâns chiar de sâmbătă seară pentru a-şi aştepta rândul. Duminică dimineaţă erau deja cozi la Paris, Strasbourg, Munchen, Torino, Londra, Bruxelles, Viena, Madrid, Barcelona şi Valencia. Până la ora 13.00, peste 114.600 de români votaseră în străinătate, însă timpul de aşteptare a fost de câteva ore bune. Cu excepţia Spaniei, aceste zeci de mii de oameni au aşteptat în frig. Până la mijlocul zilei, prezenţa la vot a fost triplă faţă de primul tur, când la ora 13.00 se înregistrase o prezenţă de aproximativ 40.200.

Meleşcanu: „Îmi pare rău pentru ei”

Deşi garantase cu funcţia că toţi românii din diaspora vor putea vota, ministrul Externelor Teodor Meleşcanu a anunţat, duminică seară, că „nu are pentru ce să se simtă vinovat”, mai ales că au votat de trei ori mai mulţi oameni. Meleşcanu a fost şi singurul care a caracterizat condiţiile în care s-a votat în diaspora drept „extraordinare”, grăbindu-se să adauge că în actualele condiţii legale. De fapt, ministrul Externelor nu găseşte niciun vinovat pentru proasta organizare a secţiilor de vot din străinătate, declarând că există o „imposibilitate practică de a estima numărul românilor” care doresc să voteze în afara ţării.

Meleşcanu a declarat şi că Ministerul Afacerilor Externe a înaintat către Biroul Electoral Central (BEC) o solicitare de prelungire a programului de vot în secţiile din diaspora, pe măsură ce a devenit evident că zecile de mii de oameni aflaţi încă la coadă spre seară nu vor reuşi să voteze. „BEC a respins prelungirea. Îmi pare foarte rău pentru ei”, a spus Meleşcanu. Contactaţi însă de „Adevărul”, reprezentanţii BEC au infirmat cele spuse de ministrul Externelor şi că Biroul nu a primit nicio solicitare în acest sens.

Marţi dimineaţă, Meleşcanu a demisionat din funcţia pe care a ocupat-o cinci zile, în urma numirii făcute de premierul Victor Ponta după demisia lui Titus Corlăţean pentru probelemele din primul tur al prezidenţialelor.

Munchen: străzi închise pentru votul românilor

Cele cinci secţii de vot organizate pentru cei peste 60.000 de români din Germania s-au dovedit încă o dată insuficiente. La Munchen, oamenii s-au strâns de noaptea în faţa Consulatului României, într-o mobilizare-protest numită „revoluţia periuţelor de dinţi”. Deşi au urmat îndemul autorităţilor române de a merge la secţii dimineaţa.

Primii români care au votat au aşteptat 13 ore la coadă pentru a-şi putea exercita acest drept. În urma lor, mii de oameni au rămas la coada uriaşă, aşteptând, în medie, 6-7 ore pentru a vota. Autorităţile germane au decis să închidă străzile din jurul consulatului român pentru a asigura siguranţa celor care aşteptau la coadă. Mulţi au renunţat însă la proba de rezistenţă din cauza frigului şi s-au întors acasă fără a vota. În Germania, autorităţile au pus la dispoziţie României spaţii pentru secţii suplimentare de vot.

Deşi Victor Ponta a afirmat că legislaţia germană nu permite organizarea de secţii de vot în afara ambasadelor şi consulatelor, MAE german a contrazis această afirmaţie, iar parlamentarii din partidul condus de Angela Merkel au transmis într-un comunicat că ni s-ar fi aprobat deschiderea acestor secţii, dacă am fi cerut asta.

Londra: patru străzi pline de români

Tot de ploaie au avut parte şi românii din Londra. La ora locală 15.00, peste 10.000 de persoane aşteptau la coadă în capitala Marii Britanii. Pentru a evita experienţa neplăcută din primul tur, când în faţa Institutului Cultural Român din Londra au rămas sute de oameni fără a putea vota, după ce au aşteptat toată ziua la coadă, mulţi s-au reorientat către secţii aflate în alte oraşe, la sute de kilometri distanţă. Unii au mers la Portsmouth, unde era o coadă de 500 de persoane.

Unii au venit chiar în România pentru a putea vota. În total, cei peste 150.000 de români care trăiesc în Regatul Unit au avut la dispoziţie 11 secţii de votare. În statul vecin, în Irlanda, cozile uriaşe de la Dublin i-au determinat pe români să închirieze autocare cu care au plecat la Belfast, în Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit.

Paris: Meleşcanu s-a speriat de coadă

Teodor Meleşcanu a promis, săptămâna trecută, că va vota la Paris, tocmai pentru a arăta cât de bun este procesul de vot în diaspora. Deşi a fost acolo la prima oră, ministrul Externelor nu a rămas la coada de câteva mii de oameni, la care s-a aşteptat şi câte opt ore pentru a intra în secţie. Meleşcanu s-a întors în Bucureşti, unde a votat la liceul Tonitza. Mii de români au înfruntat însă frigul şi ploaia din capitala franceză. Până la ora 13.00, 3.200 dintre aceştia au reuşit să voteze.

Pe cei care încă aşteptau la coadă, Meleşcanu i-a îndemnat să meargă la alte secţii de vot din Franţa, unde nu este aglomeraţie, dându-le exemplu secţia din Nancy – un oraş aflat la 385 de kilometri de capitala franceză. În total, cei aproximativ 50.000 de români care se află oficial în Franţa au avut la dispoziţie nouă secţii de votare. La Lyon, votaseră 900 de români.

Italia: doar românii au avut voie cu maşinile în Roma

Primăria din Roma declarase ziua de 16 noiembrie zi fără autoturisme, pentru protejarea mediului, însă românii au primit derogare pentru a putea ajunge la vot. Cei aproape un milion de români din Italia au avut la dispoziţie cel mai mare număr de secţii de vot din diaspora, adică 51. Cu toate acestea, încă de la primele ore ale dimineţii, la Torino, Mantova, San Remo şi Milano s-au format cozi uriaşe.

La Torino, la ora locală 8.30, coada formată de români se întindea pe mai bine de un kilometru, peste 5.000 de persoane aşteptând să voteze. După-amiaza, personalul Consulatului Român a cerut intervenţia poliţiei italiene, astfel că mai multe dube cu carabinieri au ajuns să-i păzească pe cei 3.000 de români care încă aşteptau pe străzile din jurul consulatului.

Spania: 50.000 de persoane au votat până la 16.00

Şi în Spania sunt tot aproximativ un milion de români, însă aceştia au avut la dispoziţie doar 38 de secţii. Timpul mediu de aşteptare a fost de patru-cinci ore în prima parte a zilei, prelungindu-se după prânz. Aproximativ 50.000 de români din Spania votaseră până la ora 16.00.

„E o ruşine ce se întâmplă aici, e o coadă interminabilă şi este o singură secţie de votare! Sunt cel puţin 5.000 de persoane la o coadă care se întinde pe o jumătate de kilometru. Eu sunt aici de la 8.30, dar sunt persoane venite şi de la patru sau cinci dimineaţa. Ar trebui să se deschidă mai multe secţii, e o ruşine pentru toată ţara!“,a declarat Mariana Iancu, care aştepta deja de cinci ore în faţa unei secţii de vot din Valencia.

Bruxelles: o intersecţie blocată de români 

Autorităţile belgiene au mobilizat poliţie în jurul celor patru secţii de vot organizate la distanţe apropiate în Bruxelles. Românii din Belgia le-au avut doar pe acestea la dispoziţie, alternativele lor fiind în alte ţări, la sute de kilometri. Câteva străzi au fost închise din cauza miilor de români aflaţi la cozi. La ora locală 16.00, aproximativ 5.000 de români aşteptau să voteze în Bruxelles.

Atmosfera a fost tensionată la Ambasada şi la Reprezentanţa Permanentă UE, cele câteva mii de oameni scandând împotriva Guvernului Ponta. Timpul mediu de aşteptare la coadă a fost de 5-6 ore, iar cei care au ajuns după ora locală 15.00 au fost convinşi că nu vor mai putea vota şi mulţi au plecat. Horia Blidaru, blogger adevarul.ro, apreciază că „prezenţa la vot pare a fi dublă faţă de primul tur“.

Iohannis a câştigat în China

Klaus Iohannis a câştigat alegerile în Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, China şi Japonia, acolo unde urnele s-au deschis şi închis primele. Astfel, Iohannis a câştigat cu 96% în Noua Zeelandă, unde au votat, în total, 330 de persoane. În Australia, candidatul Alianţei Creştin Liberale a obţinut 94% dintre voturile exprimate. Şi în Coreea de Sud, Iohannis a câştigat cu 81%.

La fel, în Hong Kong, candidatul ACL a fost votat de 95 de români, în vreme ce Victor Ponta a fost preferat de 12 români. Iohannis a anunţat pe pagina sa de Facebook că a câştigat şi în China şi Japonia cu „un procent covârşitor”, fără a preciza însă rezultatele exacte.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.