Profesorii se declară nemulțumiți de noul plan-cadru pentru liceu propus de Ministerul Educației pentru anul școlar 2026-2027. Ministrul Educației, Daniel David, a propus, recent, o reformă a învățământului liceal, dar din primele zile ale dezbaterii publice pentru planurile-cadru care ar urma să se aplice din anul școlar 2026-2027, sute de profesori au transmis mesaje prin care arată că modificările ar produce un dezastru.
Mii de cadre didactice din toată țara se revoltă, după ce Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică viitoarele planuri-cadru care vor sta la baza viitoarelor programe și manuale din licee. Problema reorganizării materiilor și a comasării în trunchiul comun, doar în primii doi ani de liceu, va crea haos – spun profesorii -, pentru că mulți nu-și vor mai putea completa catedrele, deși au susținut examenele de titularizare și au ocupat posturile actuale cu foarte multă trudă.
Ministrul și secretarii de stat care au explicat situația în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joia trecută susțin că normele didactice vor putea fi completate fără mari eforturi, cu alte materii opționale pe care le-ar putea preda cadrele didactice, dar și cu ore la alte școli. Dar cei care lucrează în sistem spun că toți cei care cred că se poate face foarte ușor acest lucru nici măcar nu-și imaginează cum se petrec efectiv lucrurile.
Daniel David a prezentat noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, prin care a transpus o nouă viziune asupra organizării materiilor, a manualelor și a calendarului anului școlar.
Reforma curriculară va intra în dezbatere publică și propune o sistematizare prin care zecile de noi materii opționale vor fi introduse în cele deja existente, ca niște componente ale acestora, pentru a nu încărca prea mult activitatea elevilor, dar și pentru a rezolva problema specialiștilor care până acum nu au fost găsiți pentru a preda aceste materii. Se vor introduce noi principii de egalitate între licee și discipline.
Viziunea noului ministru al Educației duce la o reorganizare prin comprimare a materiilor, acesta spunând că nu poate fi de acord cu impunerea unui număr foarte mare de materii prin lege, mai ales pentru că acestea fac din ce în ce mai greoi programul elevilor. Soluția pe care a găsit-o este de simplificare a organizării din liceu, astfel încât multe dintre noile materii opționale pe care ar trebui să le predea specialiști din piață, în colaborare cu profesorii, să fie parte integrantă din alte materii de bază. De exemplu, gândirea critică s-ar putea preda ca modul în cadrul materiei Filosofie, iar educația pentru sănătate și cursurile de prim ajutor s-ar putea introduce într-o materie opțională comună.
Ce spun profesorii
Cele mai grave probleme reclamate de profesori ar fi abandonul școlar, „sclavia” profesorilor care ar putea rămâne fără catedre, la cheremul directorilor, și desființarea liceelor din urbanul mic, după ce vor rămâne fără profesori și fără elevi, în cel mai scurt timp. Deși ministrul a susținut că nu vor fi modificări mari ale normelor didactice, profesorii din preuniversitar spun că acesta nu cunoaște și nu înțelege sistemul, venind din universitar. O altă problemă ar fi politizarea mediului școlar, pentru că după ce legea s-a schimbat, astfel încât primarii să poată demite directorii, acum vor depinde de voința directorilor și posturile profesorilor, pentru completarea normelor cu orele la decizia școlii.
„În primul rând, între școlile dintr-un județ sunt distanțe foarte mari, iar un profesor care ia ore în completare la mai multe unități de învățământ trebuie să alerge dintr-o parte în alta. Pe de altă parte, ei nu se gândesc la situația în care un director poate favoriza pe cineva, în defavoarea altora. Dacă directorului nu-i place un profesor, poate face în așa fel încât să nu-i mai facă o catedră completă. Se va ajunge, în mod inevitabil, la abuzuri fără precedent, iar profesorii vor depinde de voința directorilor, care, la rândul lor, sunt deja supuși politicului, în foarte multe situații, după ce s-a schimbat legea, anul trecut”, a explicat, pentru Jurnalul, un director de liceu.
Elevii ar refuza profesorii exigenți
La toate acestea se adaugă opționalele la care elevii vor refuza să meargă, dacă profesorii buni sunt și exigenți. „Dacă am cel mai bun profesor de Biologie în școală, dar este și cel mai exigent, acesta va depinde de alegerile elevilor. Acum, elevii acestui profesor nu iau sub nota 8 la Bacalaureat, dar dacă vreau să ofer opționale în acest domeniu, elevii nu le vor alege, pentru că se vor duce către profesorii mai puțini exigenți”, mai explică directorul.
Fiind lăsate la alegerea elevului, materiile opționale care ar ajuta cadrele didactice să-și completeze normele nu ar fi selectate în funcție de nevoia lor de a se instrui pentru viitoarea carieră, ci în funcție de cât de ușor ar fi de obținut beneficii cu puțin efort. Acest lucru nu a fost luat în calcul de către cei care au gândit acest nou sistem, ca și cum eduația, în România, s-ar face într-un mediu ideal.
Profesorii mai spun că astfel se va degrada și mai mult calitatea învățământului, pentru că vor rămâne fără catedră cei mai buni profesori sau alții se vor îndrepta către alte domenii de activitate, în timp ce în școli vor rămâne cei mai slab pregătiți, dispuși să renunțe la orice fel de exigență, pentru a avea cât mai mulți elevi înscriși la ore.
Alte mesaje venite din partea profesorilor arată că la alcătuirea noilor planuri-cadru nu s-a ținut cont de specificul unor materii care se predau la liceu. Cel mai dezbătut subiect este eliminarea materiilor Istorie și Geografie din trunchiul comun, de la clasele a XI-a și a XII-a.
„Ce logică a folosit în realizarea planului cadru, dacă la examenul de bacalaureat Istoria și Geografia sunt probe la anumite profile și dânșii au scos din programa școlară exact aceste discipline de la clasele terminale? De ce consideră că Istoria și Geografia sunt discipline inferioare Istoriei evreilor și a Istoriei comunismului? Cum fructifică elevii din clasa a XII-a competențele dobândite la cele două discipline, pentru a absolvi examenul de bacalaureat?”, întreabă un profesor de Istorie de la un liceu din județul Dâmbovița.
„Gândirea critică, din perspectiva diminuării resurselor naturale, a schimbărilor climatice constante, a importanței noilor resurse în tehnologiile moderne, etc., toate acestea se dezbat în clasa a XI-a. În ceea ce privește Istoria, ca disciplină, conținuturile și competențele ei nu pot fi asigurate prin cele două discipline nou incluse: Istoria evreilor, Holocaustul și Istoria comunismului. După cum sunt gândite planurile, ele înlocuiesc Istoria la a XI-a și a XII-a. Să înlocuiești Geografia și Istoria cu Religia, care se studiază 13 ani inutil și fără efecte, e de noaptea minții! Era parcă cineva, anul trecut, care voia Religia ca materie de bacalaureat. Oare chiar asta se vrea?”, comentează alt profesor.
Teme comentate de cadrele didactice
Alți profesori cred că Ministerul Educației a lansat deliberat aceste planuri-cadru în contextul actual, în mod simbolic, pentru a bulversa societatea românească: „De ce în momentul în care identitatea națională a fost tăvălită și umilită, prin scandalul coifului de la Coțofenești, în care statul și-a arătat din plin incompetența, Ministerul Educației lansează acest plan cadru care indică și mai mult un asalt voit și intenționat asupra fundamentelor educației?”, comentează un cadru didactic.
Mulți profesori consideră că opiniile lor nu mai contează și consultarea publică se face doar formal, pentru că deciziile au fost deja luate, indiferent de părerea lor. „Cadrele didactice sunt cu adevărat consultate, cu privire la planul cadru? Sau decizia este deja luată și drumul către destructurarea educației este deja ireversibil?”, comentează o profesoară.
„Aș vrea să aflu cum se vor mai realiza anumite norme didactice, în condițiile în care există discipline care sunt eliminate din ciclul superior al liceului”, spune o profesoară. Deși ministrul Educației a declarat că nu vor fi probleme legate de normele didactice, iar cei care nu vor mai completa la un liceu numărul total de ore ar putea găsi la școlile din proximitate, în mediul rural și în urbanul mic este greu de completat astfel o normă. Ministrul a mai spus, la conferința de presă care a avut loc joia trecută, că profesorii ar putea să facă și cursuri de formare profesională pentru a preda alte materii, eventual opționale, dar cadrele didactice îi amintesc faptul că nu toți sunt la început de carieră, ba chiar sunt foarte mulți care mai au doi sau trei ani până la pensionare, iar aceștia vor fi efectiv sacrificați, pentru că nu se pot reprofila înainte de a ieși la pensie, ca să-și ia ore suplimentare la materiile opționale, după ce nu vor mai avea norma întreagă.
Nu se vor mai forma competențe
Sunt și cadre didactice care arată că noile planuri-cadru nu-i vor ajuta pe elevi să obțină competențele necesare, pentru că toată structura este prost gândită, din punct de vedere didactic. „Elevii, până pe la 15-16 ani, achiziționează informații numeroase, însă, majoritatea, după această vârstă reușesc să facă corelații mentale complexe. Ca atare, să scoți Geografia din clasa a XI-a, când programa este axată pe dezvoltarea de competențe complexe și înțelegerea proceselor și fenomenelor geografice la nivel global, ar reprezenta o mare lacună în bagajul de finalități educaționale”, comentează alt profesor.
Unii profesori nu înțeleg logica eliminării unor materii de la clasele a XI-a și a XII-a. „Scoaterea Biologiei de la clasele a XI-a și a XII-a e o problemă. Cum se pregătește elevul pentru Medicină? Accentul trebuie pus pe principalul beneficiar educațional: elevul. Trebuie să se vadă în primul rând care sunt pierderile acestuia, în corelație cu finalitățile educaționale. Ministrul vorbea despre introducerea orelor de gramatică la liceu. Rămân două ore, la clasele a XI-a și a XII-a, la profilul Real sau Tehnologic. Ce s-a întâmplat cu ideea lui genială?”, comentează o profesoară de Limba și Literatura Română.
Tinerii absolvenți vor refuza să lucreze în acest sistem
O altă problemă pe care și-o pun directorii de licee din orașele mici – acolo unde mulți se străduiesc să aducă și cadre didactice, dar și elevi – este că debutanții vor refuza să intre în sistemul de învățământ, iar în următorii ani se va degrada și mai mult situația din preuniversitar. „Un tânăr debutant care are calități didactice înnăscute sau dobândite temeinic, în timpul facultății, va evita să-și complice norma și viața prin șapte unități de învățământ, situație la care va ajunge din cauza numărului redus de ore din planul cadru. Se va îndrepta către alte domenii de activitate”, explică directoarea unui liceu.
Deprofesionalizarea din sistemul de învățământ a început după ce salariile profesorilor au ajuns de mizerie, începând cu anii 90. Cu mici excepții, cei mai buni absolvenți ai facultăților au refuzat să se orienteze către catedră și au ales domenii de activitate mult mai bine plătite, iar după pensionarea generațiilor anterioare au rămas în sistem foarte mulți profesori care nu se numărau printre premianți, în timpul studiilor. Profesori mai bine pregătiți sunt la materiile pentru care elevii fac meditații, pentru că salariul se completează cu banii câștigați din orele predate în privat. Astfel, în 35 de ani, întregul sistem s-a degradat pas cu pas, iar acum ar veni alt val de migrație a cadrelor didactice din sistemul de învățământ către domenii mai avantajoase, la care se adaugă descurajarea tinerilor absolvenți care oricum au cele mai mici salarii, ca debutanți, dar vor mai fi nevoiți să facă și naveta între școli, mai ales în urbanul mic și rural.