25 C
România
17 septembrie 2021
Social

POSTUL PASTELUI. Traditii din Banatul Montan la intrarea in Postul Sfintelor Pasti

POSTUL PASTELUI. TRADITII IN POSTUL SFINTELOR PASTI. Postul Pastelui este postul dinaintea Invierii Domnului si este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi mai lungi randuite de Biserica Ortodoxa. Postul Sfintelor Pasti incepe, in 2016, in data de 14 martie si se incheie pe 1 mai, prima zi de Pasti. Sfantul si Marele Post care se mai numeste si postul Patruzecimii sau Paresimile, Postul Pastilor este randuit pentru curatirea sufletului si trupului. Traditiile difera la intrarea in Postul Pastelui, in functie de fiecare zona a tarii. In Banatul Montan spre exemplu, traditia la intrarea in Postul Pastelui cuprinde Balul Leoarfelor, Tocma Cornilor sau Balul Izmenelor, potrivit banatulazi.ro.

Intrarea în Postul Sfintelor Paști, cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată de ziua în care se lasă sec, ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.

Bănățenii din Banatul Montan petrec şi chefuiesc fiecare în felul lui. Dacă în nordul județului se organizează Balul Izmenelor, în sud și sud-vestul Caraș-Severinului, sătenii merg cu Fășancul.

POSTUL PASTELUI. BALUL LEOARFELOR, LA INTRAREA IN POSTUL SFINTELOR PASTI. Lângă Oraviţa, la Ciclova Română, sărbătoarea de la Lăsata secului se desfăşoară pe parcursul a patru zile: duminica la miezul nopţii are loc „Balul Leoarfelor”. Bărbaţii poartă măşti confecţionate din haine vechi, zdrenţe (leoarfe). Făşancul continuă cu „Ziua Urşilor”, lunea, când leorfele sunt înlocuite cu cojoace, măşti zoomorfe şi clopote multe legate la brâu. Persoanele mascate sunt legate între ele cu lanţuri, colindă pe uliţele satului făcând mult zgomot pentru îndepărtarea spiritelor rele. Celelalte măşti întâlnite la Ciclova sunt numite „mumuiţe”. Marţi este „Nunta Făşancului” iar sâmbătă următoare „Înmormântarea Făşancului”.

POSTUL PASTELUI. NUNTA CORNILOR,LA INTRAREA IN POSTUL SFINTELOR PASTI. Obiceiul de zăpostit „Nunta Cornilor” cuprinde două părţi distincte pe Valea Almăjului: „Tocma cornilor” – duminica şi „Lunea Cornilor” – a doua zi. O parodie a nunţii într-o formă spectaculară păstrată prin implicarea vestitei Fanfare de la Bănia. Specific la Bănia este faptul că la „Tocma Cornilor” se îmbracă în costume populare autentice. Sătenii întâmpină alaiul, care reprezintă o tocmire a nunţii, cu focuri aprinse la întretăierea uliţelor, pentru a purifica noul anotimp. A doua zi, la „Lunea Cornilor”, costumele populare sunt schimbate cu măşti de toate felurile. Darurile sunt adunate cu o săptămână înainte în cutia pusă special în centrul comunei. Ele sunt strigate de naşul cornilor, înţelese doar de săteni, într-o notă de mare veselie.

POSTUL PASTELUI. BALUL IZMENELOR,LA INTRAREA IN POSTUL SFINTELOR PASTI. Balului Izmenelor este specific în Banatul Montan însă prea puţin cunoscut oamenilor din întreaga ţară. Principala condiţie de participare la această sărbătoare este ca oamenii să vină îmbrăcaţi în costume populare, întrucât cărăşenii doresc să păstreze tradiţia. Bineînţeles, nu este vorba despre indispensabilii necesari protecţiei împotriva frigului, ci despre acei pantaloni din îmbrăcămintea tradiţională a bărbaţilor care participă la un bal sau o horă. Balurile izmenelor din Caraş-Severin sunt organizate de obicei înainte de intrarea în Postul Paştelui.

POSTUL PASTELUI. TRADITII IN POSTUL SFINTELOR PASTI. „Lunea Cornilor” sau „Ziua Cornilor” este denumit în localitatea Efitmie Murgu (Rudăria) obiceiul de la Lăsata Secului de brânză. Se desfăşoară în prima zi de luni după intrarea în Postul Paştelui. Un obicei atât de vechi încât nici bătrânii satului nu-i ştiu originile: „aşa m-am pominit cu el”. În vremurile de demult, era precedat de „Strigarea peste sat” sau „Aorii” la Zăpostitul Mic în care se făceau focuri pe cele două dealuri între care se află satul şi atunci erau strigate, chiar fără o triere a lor, zvonuri despre anumite persoane. Lunea cornilor de la Rudăria parodiază nunta cu toate toate personajele ei.

Locuitorii comunei cărăşene Ocna de Fier se străduiesc să-şi păstreze obiceiurile şi datinile. După Moşii de piftii din 5 martie, după afumarea locuinţelor şi grădinilor de la Mucenici, pentru a fi ferite de şerpi şi alte târâtoare, vine anul acesta Făşancul, un obicei de la Lăsata Secului pe care cercetătorii îl plasează în matricea carnavalului de primăvară sau a teatrului popular. Un obicei întâlnit în Banatul sudic sub diferite denumiri şi forme de desfăşurare.

În alte zone ale Banatului Montan, ultima zi de petrecere este de fapt în prima zi de post. La Verendin au loc vizitele ,,Babelor” din casă în casă, iar la Slatina Tmiș „Berbecii” alungă spiritele rele. Petrecerea va fi reluată odată cu încheierea Postului Mare și deschiderea sărbătorilor pascale cu hora de paști din fața bisericii.

Vezi si alte stiri din Banat pe siteul banatulazi.ro.

Stiri pe aceeasi tema

Legea antifumat, in vigoare incepand din martie. Ce amenzi risca fumatorii, dar si patronii de restaurante

Cristiana Petrariu Bota

Lactate Bradet din Curtea de Arges este producatorul lotului de branza cu E. coli

Cristiana Petrariu Bota

Preventia salveaza vieti! 50.000 de romani mor in fiecare an de cancer pentru ca boala este descoperita tarziu

Ioana Badulescu

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult