Practicantii Falun Gong din Romania comemoreaza la Ambasada Chinei 19 ani de la „apelul de la Zhongnanhai”

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota aprilie 24, 2018 14:41

Practicantii Falun Gong din Romania comemoreaza la Ambasada Chinei 19 ani de la „apelul de la Zhongnanhai”

Practicantii Falun Gong din Romania si simpatizantii comemoreaza miercuri, 25 aprilie, 19 ani de la „apelul de la Zhongnanhai” din 25 aprilie 1999. Acestia vor marca evenimentul printr-un apel pasnic care va avea loc pe trotuarul din fata Ambasadei Chinei de pe Bd. Beijing, la intrarea in Parcul Bordei. 

În fiecare an, în data de 25 aprilie, în multe țări din întreaga lume, se comemorează „apelul de la Zhongnanhai” – primul apel pașnic al practicanților Falun Gong din China, prin care aceștia cereau guvernului chinez să nu mai denigreze Falun Gong și să elibereze din închisoare practicanții arestați abuziv de Partidul Comunist Chinez pentru că ceruseră retractarea unui articol defăimător la adresa Falun Gong, apărut în presă.

Acest apel, deși deosebit de pașnic și civilizat, avea să prefigureze unul dintre cele mai sângeroase masacre contemporane: genocidul declanșat de Partidul Comunist Chinez împotriva practicanților Falun Gong, dar și un lung șir de comemorări și proteste pașnice în întreaga lume, prin care practicanții rezistă și se opun nedreptăților de 19 ani încoace.

Despre apelul de la Zhongnanhai 

Zhongnanhai, sediul central al guvernului de la Beijing, este locul în care s-a desfășurat, pe 25 aprilie 1999, primul apel public major al practicanţilor Falun Gong. Acest apel a fost, de asemenea, cea mai mare adunare publică spontană de după masacrul din 1989 din Piaţa Tiananmen.

Înregistrările video de la fața locului sunt dovada faptului că între 10 şi 20 de mii de manifestanţi s-au adunat în zona Zhongnanhai pentru a înainta o petiţie liderilor Partidului Comunist.

Imaginile filmate de cameramanii ABC au surprins un grup ordonat de chinezi, care stăteau în picioare, aliniați pe câteva rânduri, de-a lungul a doi kilometri, urmând linia copacilor de pe trotuare, în apropierea Oraşului Interzis. Unii practicau exerciţiile Falun Gong, în timp ce alţii stăteau sau citeau.

Ei cereau două lucruri: să recâştige recunoaşterea oficială a practicii Falun Gong şi să adreseze o petiţie pentru eliberarea practicanţilor Falun Gong arestaţi în oraşul de coastă Tianjin.

Ce este Falun Gong și în ce constă persecuția

În 1992, domnul Li Hongzhi a prezentat pentru prima dată publicului larg practica spirituală Falun Gong. Aceasta este o combinaţie de exerciţii, meditaţie şi principii morale, adânc înrădăcinată în spiritualitatea tradițională chineză. Falun Gong a devenit rapid foarte populară în China, fiind iniţial susţinută chiar de către Biroul de Securitate Publică.

În 1999, regimul chinez a estimat numărul practicanţilor Falun Gong din Beijing la aproximativ patru, cinci sute de mii; numărul din întreaga ţară a fost estimat la 70-100 de milioane. Această popularitate a pus în încurcătură regimul comunist din China, care afişează toleranţă zero faţă de orice voce alternativă. În acel moment, fostul dictator comunist Jiang Zemin a hotărât să eradicheze această mișcare spirituală, convins fiind că persecuţia pe care o începea era menită să-i consolideze poziția de lider și să etaleze măreţia puterii supreme a Partidului.

Campania a început prin calomniere şi hărţuire. Acestea au dus până la urmă la apelul practicanților de la Zhongnanhai, din 25 aprilie 1999, din Beijing. Acest eveniment a fost folosit ca pretext pentru a escalada rapid campania politică și pentru lansarea unei persecuţii de o amploare fără precedent. Jiang Zemin a creat instituţia extralegală numită „Biroul 6-10”, cu misiunea de a coordona campania de represiune, pornind de la trei directive date de acesta: „Distrugeţi-le reputaţia! Ruinaţi-i financiar! Eliminaţi-i fizic!”. Totodată, mass-media de stat a instigat populaţia la ură împotriva Falun Gong. Mii şi mii de practicanţi, cărora nu li s-a dat dreptul de a se apăra în justiţie, au fost aruncaţi în închisori, centre de îndoctrinare forţată şi lagăre de muncă, supuşi torturilor fizice și psihice.

Această prigoană odată începută, tăvălugul de crime și atrocități al partidului comunist nu a mai putut fi oprit. Date fiind costurile uriașe ale încarcerării, anchetării și reeducării în lagăre de muncă a milioane de oameni, partidul a găsit „soluția salvatoare” a comunismului de tip capitalist: organizarea unei industrii de prelevare de organe pe viu, de la deținuți, fără acordul acestora, care urmau să fie vândute pentru profituri uriașe.

Eforturi internaționale

În 2006, printr-o cercetare de pionierat, David Matas – avocat canadian specializat în drepturile omului – şi David Kilgour – avocat şi fost secretar de stat al Canadei – au dezvăluit atrocitățile, pe scară largă, de recoltare forţată pe viu a organelor de la prizonierii de conştiinţă Falun Gong. Această modalitate sinistră prin care guvernul chinez obţine profituri uriaşe de pe urma persecuţiei continuă şi astăzi, fiind tot mai amplu documentată. Pentru lucrarea de investigaţie intitulată Bloody Harvest (Recoltarea sângeroasă), cei doi autori au fost nominalizaţi, în 2010, la Premiul Nobel pentru Pace.

În decembrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care „îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de relatările persistente şi credibile referitoare la recoltarea sistematică de organe, care are loc în Republica Populară Chineză cu susţinerea statului, de la deţinuţi de conştiinţă, fără acordul lor, inclusiv de la numeroşi practicanţi Falun Gong, reţinuţi pentru convingerile lor religioase, precum şi de la membrii altor grupuri minoritare etnice sau religioase”.

În 2014, jurnalistul american de investigaţie Ethan Gutmann a publicat cartea „Carnagiul: uciderea în masă, recoltarea de organe, şi soluţia secretă a Chinei pentru problema disidenţilor săi”.

Cei trei investigatori menționați mai sus și-au unit eforturile și în 2016 au publicat un nou raport independent intitulat „Recoltarea sângeroasă / Carnagiul: O actualizare” – care arată că spitalele chineze au transplantat, începând din anul 2000, între 60.000 şi 100.000 de organe anual. Numărul de transplanturi efectuate în aceşti ani este estimat la 1,5 milioane.

Pe 1 martie 2018 a intrat în vigoare Convenţia Consiliului Europei împotriva traficului de organe umane. Convenţia, primul tratat internaţional care vizează prevenirea şi combaterea traficului de organe umane oferă un cadru cuprinzător pentru a transforma traficul de organe umane într-o infracţiune penală, pentru a proteja victimele şi a urmări pedepsirea infractorilor. Convenţia incriminează prelevarea ilicită a organelor umane de la donatori vii sau decedaţi şi utilizarea acestora în transplant sau în alte scopuri şi alte acte conexe. Tratatul prevede, de asemenea, măsuri pentru asigurarea transparenţei sistemelor naţionale de transplant şi a accesului echitabil la transplanturi. Oferă ocazia unei acţiuni concertate la nivel mondial prin armonizarea legislaţiei naţionale şi pune bazele cooperării transfrontaliere.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.

Ultima ora