Premierul Rep. Moldova, Pavel Filip: Relatia cu UE se afla intr-un moment dificil, dar Chisinaul isi doreste o perspectiva de aderare. Romania a fost un adevarat colac de salvare

Ioana Badulescu
By Ioana Badulescu august 24, 2018 14:37

Premierul Rep. Moldova, Pavel Filip: Relatia cu UE se afla intr-un moment dificil, dar Chisinaul isi doreste o perspectiva de aderare. Romania a fost un adevarat colac de salvare

Relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană se află într-un moment dificil, dar Chişinăul îşi doreşte foarte mult o perspectivă de aderare, după modelul statelor din Balcani. O spune la RFI premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, intervievat la Chişinău de colegul nostru Ovidiu Nahoi. 

Premierul moldovean nu uită faptul că România a ajutat foarte mult Republica Moldova, într-un moment in care finanţarea europeană era blocată. ”A fost un adevărat colac de salvare”, spune șeful guvernului de la Chişinău.

Republica Moldova sărbătoreşte luni, 27 august, 27 de ani de la proclamarea independenței. Cu o zi înainte, pe 26 august, este programat un mare miting al diasporei.

Ovidiu Nahoi l-a întrebat pe premierul Filip despre perspectivele europene ale țării, tocmai în contextul răcirii relaţiilor cu Uniunea Europeană, după invalidarea în justiţie a alegerilor pentru postul de primar al municipiului Chişinău.

Reporter: Bună seara! Sunteți la o ediție specială a emisiunii „Decriptaj”, realizată la Chișinău, capitala Republicii Moldova, cu un invitat special, Premierul Republicii Moldova, domnul Pavel Filip. Ne aflăm cu câteva zile înainte de sărbătoarea națională a Republicii Moldova, ziua independenței, 27 august, dar și înainte de mitingul diasporei din 26 august. Așadar, vă invităm să îl auziți pe Prim-ministrul Republicii Moldova vorbind despre situația politică, economică și socială a țării, dar și despre ceea cea realizat această țară în cei 27 de ani de independență. De asemenea, vom discuta și despre perspectivele Moldovei privind aderarea la Uniunea Europeană. Mai întâi, domnule Premier, cum caracterizați situația țării din punct de vedere politic și social?

Pavel Filip: Este o întrebare destul de dificilă. Republica Moldova este o țară mică și ca teritoriu, dar și ca populație. Avem o situație politică destul de complexă. Acest lucru nu este o noutate pentru ultima perioadă de timp. De la independență încoace, spectrul politic a fost foarte variat. Cu părere de rău, (spun că) se menține aceeași tendință de a diviza societatea pe criterii geopolitice. Zic acest lucru cu părere de rău pentru că este o tehnologie mai veche și cea mai primitivă care a fost folosită de politicieni în Republica Moldova. Întotdeauna s-a încercat să se facă o divizare. Este mai simplu să pui omul, atunci când merge în fața urnei de vot, să facă o alegere între est sau vest, suntem cu Europa sau suntem cu Rusia. Este mai complicat să le vorbești oamenilor despre o perspectivă de dezvoltare economică, despre o agendă de reformă complexă. Aceasta a fost calea aleasă de politicieni aici la Chișinău. Noi încercăm să schimbăm această abordare. De aceea, Guvernul pe care am onoarea să îl conduc a avut și încă mai are o agendă de reforme destul de complexă, pornind de la reforme în domeniul economic până la domeniul social, dar și în justiție, astfel încât să punem o temelie fundamentală pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Desigur, lucrurile se precipită pentru că a fost anunțată și data alegerilor. Cred că deja Republica Moldova intră în febra electorală. Vom vedea mai multe evenimente, mai multe acțiuni din partea partidelor politice, așa cum se întâmplă de obicei. Este foarte important să avem înțelepciune. După ziua alegerilor vine a doua zi. Trebuie să ne gândim ce facem mai departe, cum se aranjează lucrurile. De aceea ar fi foarte bine ca politicienii să înțeleagă acest lucru, mai ales când vorbim despre formațiunile politice pro-europene. Trebuie să se gândească foarte bine la acțiunile pe care le fac și la care este impactul acestora. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este ca după alegerile parlamentare să putem forma o coaliție pro-europeană, astfel încât să continuăm aceste reforme și această cale pe care a pornit Republica Moldova. (…)

Rep: Prin declararea voluntară, criticii spun că s-ar facilita albirea unor bani negri, unii proveniți din afacerea Laundromat, de exemplu, alții din devalizarea unor bănci. Sunt voci care au creat atâtea probleme Republicii Moldova, iar acum vor veni cu banii albiți?

P.F: Le sugerez tuturor celor care vin cu asemenea declarații să citească această lege. O să vedeți că sunt imposibil de realizat toate pronosticurile celor care fac asemenea declarații. Proiectul a fost un lucru foarte minuțios. Cea mai mare speculație este că acum se va spăla miliardul furat din băncile din Republica Moldova. Vă spun că procurorii au avansat și îi cunosc pe toți cei implicați și canalele prin care au fost scoși toți acești bani. Apoi, prin acest proiect de lege nimeni care a lucrat în aceste bănci, niciunul din funcționarii statului, de la deputați la miniștri, din perioada din 2009 încoace, nu poate beneficia de această lege. Chiar și cei care pot beneficia, își pot declara banii pe care i-au obținut prin neplata unor impozite. Nicidecum aici nu pot nimeri bani care nu pot fi justificați. Sunt prea exagerate aceste speculații, dar înțeleg. Ele folosesc unor politicieni acum, în campanie. Această lege este mult mai dură decât cele care au fost aplicate în foarte multe țări europene și în America. Este o practică internațională care a fost aplicată în multe țări. Am avut grijă să fie mult mai dură, mult mai exigentă, de aceea au fost excluse multe categorii de funcționari care pot beneficia de această lege și verificarea banilor pe care ei îi declară este mult mai minuțioasă. Spre exemplu, poți declara niște bani prin care spui că ai vândut un bun, dar nu ai declarat banii atunci. Plătești cei 3%. Asta se întâmplă în cazul în care poți demonstra că ai avut acel bun, că l-ai vândut, când și cui l-ai vândut. Nu este atât de simplu.

(…) Rep: Că tot vorbeam despre zone care ar putea fi ostile, cum vedeți relația cu Rusia?

P.F: Nu am spus-o doar o singură dată. Republica Moldova își dorește relații corecte cu toți. Poate pentru prima dată, Republica Moldova a dat dovadă de demnitate și a spus că realațiile noastre cu Rusia trebuie să fie bazate pe respect reciproc. O țară nu poate să aplice niște principii care sunt doar în interesul ei și nu poate folosi instrumente precum șantajul, presiunile organelor de forță, pentru că nu le place că noi am ales calea europeană sau că noi am semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Asta este unica cerință a Republicii Moldova, nu doar în raport cu Rusia, ci cu toate țările. Desigur că Rusia este un actor important și Republica Moldova a avut legături speciale cu Rusia. Vorbeam la început despre exporturile de 65% către țările Uniunii Europene. În trecut aceste exporturi se făceau pe piața Rusiei. În câteva rânduri, Rusia ne-a impus embargouri economice, iar Republica Moldova a avut de suferit. Și acum continuă acest lucru. Chiar dacă suntem într-un acord cu Rusia, Comunitatea Statelor Independente (CSI), și sunt reguli de joc stipulate în acest acord, Rusia aplică taxe vamale pentru 19 poziții tarifare din Republica Moldova. Aceasta este o încălcare directă a acestui acord. Dincolo de aceasta, în Transnistria trupele rusești staționează ilegal. Și se petrec și aplicații militare în această zonă.

Rep: În ultima vreme sunt chiar mai multe.

P.F: Și înainte erau. În ultima vreme noi vorbim mai mult depre acest lucru și punem în atenția celor de la OSCE această situație. Cu ani în urmă Rusia raporta întotdeauna despre aceste aplicații militare. Vorbeați și despre afacerea Laundromat. Cu părere de rău, Rusia nu colaborează cu Republica Moldova. Oficiali și funcționari publici din Republica Moldova și acum sunt în situația de a nu merge în Rusia pentru că așteptăm răspunsuri la întrebările adresate Rusiei în legătură cu acea spălare enormă de bani care a avut loc prin Republica Moldova. După ce noi am intensificat investigațiile, Rusia a început să pună presiuni pe funcționarii din Republica Moldova care mergeau în Rusia. Culmea era că mergeau la invitația oficialilor din Rusia și apoi erau intimidați la intrarea în țară, chiar în aeroport, ținuți ore în șir și interogați. Am fost în situația să înaintăm acest demers Federaței Ruse. Până în ziua de astăzi oficialii din Republica Moldova nu merg în Rusia și suntem în așteptarea răspunsurilor la întrebările pe care le-am adresat.

Rep: Mai puțin Președintele Republicii Moldova, care merge. Ce relație aveți cu Președintele acum?

P.F: Cu Președintele coabităm. Mi-am propus de la bun început să avem o colaborare, dar după cum vedeți, are loc mai mult o coabitare instituțională. Dar, dacă luăm în calcul că suntem o țară parlamentară, mai rar ne intersectăm cu instituția prezidențială.

Rep: Puterea este, totuși, în zona executivă și legislativă?

P.F: Exact. Așa este.

Rep: Și asta vă este cumva în avantaj. Am vorbit despre Rusia, haideți să vorbim puțin și despre România. Ce așteptări aveți? Care vă sunt partenerii privilegiați?

P.F: Colaborarea noastră cu România este una excelentă. Din punct de vedere instituțional întotdeauna am avut o colaborare excelentă. Întotdeauna apreciez acest lucru. Vorbeam despre criza din 2015, începutul anului 2016. Atunci, România a fost țara care ne-a întins o mână de ajutor. Până am deblocat finanțările din partea Uniunii Europene a trebuit să realizăm o foaie de parcurs, a trebuit să respectăm și să realizăm mai multe obligațiuni pe care ni le-am asumat. Atunci, România, necondiționat, a venit cu un ajutor, cu acel împrumut de 60 de milioane de euro, care a fost un colac de salvare pentru Republica Moldova. Ulterior, situația economică s-a îmbunătățit. De aceea consider că succesul pe care l-a avut Republica Moldova pe dimensiunea Uniunii Europene se datorează în primul rând și României, care a fost întotdeauna un susținător al Republicii Moldova. Nu mai vorbim de proiectele care sunt realizate în Republica Moldova. Avem aproape 1000 de grădinițe reparate din fondurile Romîniei. Vorbim despre teatrul de la Cahul care nu numai că este reparat, dar este construit din talpă. Vorbim și despre Sala cu orgă care a fost acum restaurată, despre Muzeul Național de Artă, care este o perlă în Chișinău și a fost restaurat din banii României. Sunt multe alte proiecte. Pentru mine și mai importante sunt investițiile care ne vor asigura conexiunea pe gaze naturale cu rețeaua europeană. Este o investiție făcută de Transgaz în Republica Moldova. Cred ca până în toamna acestui an se va porni și construcția acestui gazoduct. Avem aprobat și proiectul de interconexiune pe energie electrică cu România. Vorbim de traseul Isacea-Vulcănești-Chișinău. Avem semnate deja toate acordurile și cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, dar și cu Banca Mondială. Din acest punct de vedere, România nu este doar un partener, ci mult mai mult. Dacă luăm în considerare viitoarea președinție a României, ne dorim foarte mult, am avut discuții preventive și ne pare bine că România a declarat că va avea drept prioritate și vecinătatea estică, îndeosebi Republica Moldova. Ne dorim să mergem pe calea țărilor Balcanilor de est, astfel încât și în cadrul Parteneriatului Estic Republica Moldova să obțină o perspectivă clară de aderare.

Rep: Doriți o perspectivă clară de aderare?

P.F: Ne dorim cel mai mult să avem o perspectivă clară de aderare în cadrul Parteneriatului Estic.

Rep: Se apropie aniversarea independenței. Ce bilanț ați face pentru țara dumneavoastră după 27 de ani de independență? Este aproape o generație…

P.F: Exact, vor fi 27 de ani. Cu părere de rău, parcursul Republicii Moldova către spațiul euro-atlantic este unul mai dificil decât al altor state. Dar trebuie să fim perseverenți, insistenți. Am demonstrat, în doar doi ani și jumătate, prin acțiunile pe care le-a făcut Guvernul cu această majoritate parlamentară că am crescut popularitatea Uniunii Europene. A atins cote maxime de la independență încoace. Am demonstrat că se poate face acest lucru. Trebuie să continuăm. Trebuie să depunem eforturi și să credem în viitorul european al Republicii Moldova. S-a întîmplat ceea ce s-a întamplat. Îmi aduc aminte pentru că exact o dată cu declararea independenței mi-am început și activitatea după universitate. A fost o coincidență. Atunci eram toți foarte entuziasmați și trăiam emoții deosebite. Independența a fost obținută de către elitele intelectuale în Republica Moldova, dar la conducerea țării au venit oameni din vechea nomenclatură sovietică. După o perioadă oarecare de timp, aceste emoții s-au mai stins. Oamenii nu au văzut o îmbunătățire reală a condițiilor de viață. După o perioadă de timp, din nostalgie, au votat Partidul Comunist. Apoi, peste opt ani au fost dezamăgiți și de ei. După aceea, în 2009, au fost votate și au venit la putere forțele pro europene. Cu părare de rău, au fost multe certuri în această coaliție pro europeană. A trebuit să trecem prin crizele din 2013 și din 2015. Acum este foarte important pentru noi să menținem acest parcurs. Cred cu tărie (în asta). Văd schimbările care au loc în Republica Moldova. De fapt, noi nu avem alte planuri, în afară de cel care va duce Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Rep: Mi-a aduc aminte piața de aici, plină, pe 31 august 1989. Am văzut la televizor, la televiziunea moldovenească, pe care o urmăream și noi atunci și urmăream toate dezbaterile intense din acea perioadă, cu scriitori, cu intelectuali. La noi nu aveai ce să vezi la televizor, așa că toți ne uitam la dezbaterile de acolo. Erau mult mai interesante. Atunci am conștientizat cum arată piața. După aceea, când s-a schimbat lumea, am și ajuns aici. Acea manifestație pentru limba română, grafie latină, steagurile tricolore, nu o să le uit niciodată. Considerați că astăzi, limba română și-a dobândit un statut puternic sau încă mai are de luptat pentru a se impune? Cum vedeți statutul limbii române?

P.F: Cu siguranță, pentru că a existat și o opinie a Curții Constituționale. Nu cred că astăzi mai persistă această întrebare în societatea de aici, de la noi.

Rep: Deci limba română este la ea acasă?

P.F: Cred că a rămas o chestiune tehnică, de modificat și acest articol în Constituție ca să fim cu actele în regulă. Este o decizie a Curții Constituționale care spune foarte clar că limba de stat este limba română.

Interviul integral, pe rfi.ro

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.