Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a Romaniei (CCR) cu privire la modificările aduse Codului Rutier. Lipsa de predictibilitate, crearea de portițe în legislație, dar şi imposibilitatea Poliţiei Rutiere de a pune în aplicare acţiunile pentru prevenirea accidentelor rutiere şi salvarea vieţilor omeneşti – sunt printre motivele pe care le invocă președintele, multe dintre ele comune cu problemele ridicate de poliţiştii rutieri într-o scrisoare deschisă trimisă recent la Cotroceni.
Sesizarea șefului statului face referire inclusiv la modificarea referitoare la instalarea de aparate radar doar pe maşini inscripţionate şi la cea referitoare la presemnalizarea acestora.
Printre contestatari este și Asociația Vicitimelor Accidentelor de Circulație. Dacă această lege va intra în vigoare, România va rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul decese pe șosele, avertizează, la RFI, președintele Asociației, Cătălin Codescu:
Cătălin Codescu: Utilizarea echipamentelor de supraveghere a vitezei de deplasare în trafic nu se mai poate face. Efectiv, aceste echipamente vor fi doar în dotarea poliției rutiere și atât, fără a putea fi utilizate. Articolul privind viteza de deplasare va exista în lege, dar nu se vor putea aplica sancțiuni pentru încălcarea vitezei de deplasare decât în situații absolut excepționale. Atât timp cât nu mai pot utiliza echipamentele de supraveghere a vitezei de deplasare în trafic, decât în condiții extrem de restictive, astfel încât oricine poate ști că pe un segment de drum foarte scurt există instalat un instrument de supraveghere, iar în afara acelei segment nu mai există instalate echipamente de supraveghere, majoritatea conducătorilor auto, care oricum încălcau regulile de circulație, pe acel segment de drum vor reduce viteza și vor respecta regimul de viteză și după acel segment de drum vor circula fără niciun fel de regulă. Acest lucru va avea un efect evident negativ în ceea ce privește siguranța rutieră.
Reporter: Cum arată această lege comparativ cu legislația din vestul Europei?
C.C: În primul rând, trebuie să înțelegem că legislația din țările civilizate are în vedere niște reglementări internaționale mai vechi unde se specifică foarte clar că utilizarea echipamentelor de supraveghere se face pentru a crea impresia conducătorilor auto sau participanților la trafic că sunt permanent supravegheați astfel încât aceștia să fie obligați să respecte legea. În momentul în care vii cu elemente suplimentare prin care conducătorul auto știe că doar într-o zonă foarte restrânsă trebuie să respecte lege, în rest nu mai e necesar, atunci, sigur că acel conducător auto nu va mai respecta legea. În vestul Europei legea se respectă pentru că lumea știe și are senzația permanent că este supravegheată în trafic și că oricând poate fi sancționată dacă încalcă legea. Nu se va mai întâmpla la noi.
Rep: Însă este firesc să aduci în această ecuație și adiministratorul unui drum public? Să pasezi o parte din responsabilitate, așa cum o face noua lege administratorului, respectiv prin montarea de panouri de atenționare?
C.C: Din acest punct de vedere nu avem o problemă, că este adusă în ecuație și o altă entitate, anume administratorul. Sigur că administratorul trebuie să își facă treaba atât pe aspectele ce țin de semnalizare rutieră, marcaje, indicatoare, cât și de instalarea acestor indicatoare de informare care au apărut acum, mai nou, în această legislație. Dar, în momentul în care limitezi foarte mult aplicabilitatea unui indicator, înseamnă că te obligă să instalezi foarte multe indicatoare. Iar administratorii au dat dovadă în decursul timpului, fie că nu se implică, fie că nu au fonduri necesare să monteze suficiente indicatoare astfel încât circulația rutieră să se desfășoare în condiții de siguranță. Sigur că vor exista mari probleme, în sensul că poliția rutieră va solicita montarea de indicatoare, iar administratorii drumurilor vor invoca lipsa de fonduri. Acele indicatoare nu se vor monta și majoritatea segmentelor de pe o arteră vor rămâne în afara zone de supraveghere prin echipamente radar.
Rep: Generic vorbind, există o nevoie de revizuire a legislației în domeniu? Mă gândesc aici la statisticile care plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul accidente și decese pe șosele.
C.C: Legislația rutieră din România, la ora actuală, în 2018, este o legislație învechită, din punctul nostru de vedere. Ea trebuie schimbată în întregime. Nu mă refer la mici corecturi care aduc plus într-o zonă și minus în altă zonă. Ea trebuie schimbată cap coadă. Dar trebuie schimbată prin aducerea la zi. Vă dau un singur exemplu. La ora actuală există echipamente de supraveghere a traficului foarte fidele, foarte performante, pe care le poți utiliza și în baza lor să constați abaterile la regimul rutier și să poți aplica sancțiuni. Actuala legislație din România nu permite acest lucru.
Interviul integral pe rfi.ro
