Liderii de la Bucuresti au cazut de acord, la inceputul acestei saptamani, ca Romania are nevoie de un Proiect de Tara. Sau de o minune, am adauga noi, citand o analiza facuta de Constantin Rudnitchi pentru RFI. Presedintele Klaus Iohannis vrea sa revigoreze Romania pas cu pas, dar marea intrebare este daca va reusi Guvernul Ciolos sa inceapa un proiect de tara atat de bun incat sa fie continuat si de un Guvern politic dupa alegerile parlamentare din aceasta toamna.
Fostul presedinte, Traian Basescu, promitea la finalul mandatului sau un proiect de tara care sa aiba ca element central unirea Republicii Moldova cu Romania. Continuatorul sau la Palatul Cotroceni nu s-a aratat interesat de un astfel de proiect si a venit cu propriile idei. Educatia, Agricultura, Infrastructura, adoptarea monedei unice sau consecintele Brexitului sunt posibile teme de discutie care sa faca parte din proiectul de tara, insa urmeaza ca o comisie specializata sa stabileasca clar ce va cuprinde proiectul de tara.
Intrebarea este daca acest proiect de tara nu va ramane, ca multe altele, in sertarele Administratiei de la Bucuresti. Va fi inceput de Guvernul tehnocrat, dar ce sanse sunt ca un Guvern politic sa il duca mai departe? Un consens intre partidele politce, mediul de afaceri si societatea civila ar fi imperios necesar, altfel totul ar putea fi o pierdere de timp pas cu pas.
Va prezentam mai jos comentariul lui Constantin Rudnitchi pentru RFI pe aceasta tema.
„Guvernul Cioloş a lansat un proiect numit “România competitivă”. După cum era de așteptat, criticile au venit la foc automat. S-a spus că noua strategie nu are în spate analizele tehnice sau “radiografia” situației la zi, omițându-se că suntem în față lansării unei dezbateri publice. S-a spus de asemenea că un guvern tehnocrat, cu mandat limitat, nu ar fi îndrituit să lanseze un astfel de proiect.
Se uită însă că un guvern chiar acest lucru trebuie să-l facă: Proiecte și strategii pe care să le supună dezbaterii publice. Din acest punct de vedere, guvernul și-a făcut treaba. Proiectul „România competitivă” are câteva obiective concrete. Planul de reforme are la bază câteva principii fundamentale: simplificarea, integrarea, transparentizarea și digitalizarea.
Citeste si: Remaniere ampla in Guvernul Ciolos! Au fost scosi pe tusa patru ministri
UE are si avantaje de pe urma Brexit: Mai multa franceza eleganta, mai putina engleza sacadata, armata UE poate deveni realitate
Există o serie de obiective pe care proiectul propune să le atingă. Astfel, măsurile pentru stimularea agriculturii prevăd dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor și revigorarea învăţămantului agricol. În același timp, trebuie stimulate sectoarele de nişă precum agricultura ecologică.
În materie de infrastructură, se prevede că niciun cetățean nu ar trebui să fie la o distanță care poate fi acoperită în mai mult de două ore de autostradă. Ceea ce evident presupune construcția câtorva autostrăzi și a unei rețele de drumuri naționale.
Cadastrul național este de asemenea o prioritate. În ceea ce privește domeniul cercetării și dezvoltării, guvernul propune o scutire de taxe și impozite pentru salariați. Metoda este inspirată din măsura luată pentru industria de tehnologia informației și care a fost considerată eficientă pentru încurajarea acestui domeniu. În plus, vechiul guvern a introdus o facilitate fiscală pentru companiile din domeniul cercetării-dezvoltării.
Debirocratizarea a început deja prin pachetul de ordonanțe aprobat de guvern. Dar procesul este abia la început, iar interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice este doar un deziderat.
Documentul are desigur și alte obiective propuse să fie atinse. Există de asemenea și o estimare a efortului bugetar: în cinci ani, este vorba despre 16,9 miliarde euro, adică aproximativ 10% din produsul intern brut.
Ar fi prea frumos ca proiectul să fie dus la bun sfârșit. Desigur, nu de actualul guvern, pentru că este foarte probabil ca dezbaterea publică să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp. De aici apar și riscurile.
Este un mare semn de întrebare dacă o strategie de țară poate fi dusă până la capăt. Au fost multe astfel de proiecte care au rămas în sertarele administrației.
Un astfel de proiect ar trebui să aducă un consens în societatea românească atât în clasă politică, dar și mediul de afaceri sau societatea civilă. Nu este vorba despre anularea curentelor politice, ci de o înțelegere care să se bazeze pe o serie de teme importante ale societății românești și, în pasul doi, pe un pachet de obiective concrete.
Desigur, va exista o mare dificultate în ceea ce privește actualul proiect. Felul în care strategia va face tranziția de la actualul guvern, tehnocrat, la viitorul Executiv, politic. Experiența de până acum ne arată că orice guvern nou instalat face toate eforturile pentru a-l denigra pe cel vechi și pentru a schimba sau pentru a lua de la zero aproape toate proiectele începute de fostul Executiv. Din acest punct de vedere, există puține șanse că proiectele să fie continuate. Poate doar dacă în România am vedea o minune”, sustine autorul in analiza sa de pe site-ul RFI.
